Prezentarea rapoartelor anuale pe 2015 ale Curții de Conturi Europene

Rezultate globale

Constatări și mesaje-cheie

• Conturile UE aferente exercițiului 2015 au fost întocmite în conformitate cu standardele internaționale și prezintă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă și fidelă. Prin urmare, Curtea a fost în măsură să formuleze, și pentru acest exercițiu, o opinie fără rezerve privind fiabilitatea acestor conturi. Pe de altă parte însă, Curtea a formulat o opinie contrară cu privire la regularitatea plăților.
• Pentru plățile aferente exercițiului 2015, nivelul de eroare estimat, care măsoară nivelul neregularităților, este de 3,8 %. Se observă așadar o ameliorare față de exercițiile recente, dar acest nivel continuă să depășească cu mult pragul de semnificație fixat de Curte la 2 %.
• Metoda de gestiune are un impact limitat asupra nivelului de eroare. Curtea a constatat și de această dată aproape același nivel de eroare estimat (4,0 %) pentru cheltuielile care fac obiectul gestiunii partajate cu statele membre ca și pentru cheltuielile gestionate direct de către Comisie (3,9 %). Din nou, cele mai ridicate niveluri estimate de eroare au fost detectate în cadrul cheltuielilor din domeniul Coeziune economică, socială și teritorială (5,2 %) și în domeniul Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă (4,4 %). Cheltuielile administrative au înregistrat cel mai scăzut nivel de eroare estimat (0,6 %).
• Profilurile de risc diferite care caracterizează, pe de o parte, sistemele bazate pe rambursarea cheltuielilor (în cadrul cărora UE rambursează costurile eligibile suportate pentru activități eligibile pe baza unor declarații de cheltuieli prezentate de beneficiari) și, pe de altă parte, sistemele bazate pe drepturi la plată (în cadrul cărora plățile sunt efectuate atunci când sunt îndeplinite anumite condiții și nu pe baza rambursării costurilor) au continuat să aibă o influență majoră asupra nivelului de eroare din diferitele domenii de cheltuieli. Sistemele bazate pe rambursarea costurilor prezintă un nivel mult mai ridicat de eroare (5,2 %) decât sistemele bazate pe drepturi la plată (1,9 %).
• Acțiunile corective aplicate de autoritățile statelor membre și de Comisie au avut un efect pozitiv asupra nivelului de eroare estimat. În lipsa lor, nivelul de eroare global estimat s-ar fi ridicat la 4,3 %. Deși Comisia a luat măsuri pentru a îmbunătăți evaluarea riscurilor și a impactului acțiunilor corective, există în continuare loc de ameliorare.
• Dacă ar fi utilizat toate informațiile aflate la dispoziția lor, Comisia, autoritățile statelor membre sau auditorii independenți ar fi putut preveni sau detecta și corecta o parte semnificativă a erorilor înainte ca plățile aferente să fie efectuate.
• Sumele care urmează să fie plătite în exercițiul curent și în cele viitoare se situează în continuare la un nivel foarte ridicat. Cu toate acestea, Comisia nu a elaborat o previziune a fluxurilor de numerar care să acopere următorii șapte până la zece ani. O astfel de previziune ar permite părților interesate să anticipeze cerințele viitoare în materie de plăți și prioritățile bugetare.
• Utilizarea pe scară din ce în ce mai largă a instrumentelor financiare care nu sunt finanțate direct din bugetul UE și care nu sunt auditate de Curte prezintă riscuri mai ridicate atât din perspectiva obligației de a se răspunde de gestiune, cât și în ceea ce privește coordonarea politicilor și a operațiunilor UE.
• S-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește indicatorii utilizați de Comisie pentru a măsura performanța, dar există în continuare deficiențe. Obiectivele în materie de gestiune trebuie să fie și ele mai bine dezvoltate la nivelul direcțiilor generale ale Comisiei.
• În ceea ce privește programul Orizont 2020, Curtea a constatat că, deși au existat unele îmbunătățiri în comparație cu cel de Al șaptelea program-cadru, capacitatea Comisiei de a monitoriza performanța programului și de a raporta cu privire la aceasta rămâne în continuare limitată. Legăturile dintre cele zece priorități politice noi ale Comisiei și cadrul strategic format din Strategia Europa 2020 și din programul Orizont 2020 trebuie să fie mai bine clarificate. Este posibil ca această lipsă de claritate să afecteze și alte activități ale UE.
• Deși, în general, există un nivel rezonabil de conștientizare cu privire la recomandările adresate de Curte statelor membre, nivelul de urmărire formală a acestora variază în mod considerabil și, ca rezultat, există puține dovezi cu privire la introducerea unor schimbări la nivelul politicilor și al practicilor de la nivel național.

Cine suntem

Curtea de Conturi Europeană este instituția de audit extern a Uniunii Europene. În temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, responsabilitatea Curții este de a furniza Parlamentului European și Consiliului o declarație de asigurare cu privire la fiabilitatea conturilor și la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente acestora. Curtea este independentă de instituțiile și de organele pe care le auditează.

Ce am auditat

Bugetul UE

Cheltuielile bugetare pe care le efectuează Uniunea Europeană constituie un instrument important pentru atingerea obiectivelor urmărite în cadrul politicilor sale. În fiecare an, Curtea auditează veniturile și cheltuielile aferente bugetului UE și exprimă o opinie cu privire la fiabilitatea conturilor anuale și la gradul în care operațiunile de venituri și de cheltuieli sunt realizate cu respectarea normelor și a reglementărilor aplicabile.

În 2015, cheltuielile au totalizat 145,2 miliarde de euro, ceea ce corespunde unei sume aproximative de 285 de euro pentru fiecare cetățean european. Aceste cheltuieli au reprezentat 2,1 % din totalul cheltuielilor administrației publice din statele membre ale UE.

Bugetul UE este stabilit anual – în contextul unor cadre financiare pe șapte ani – de către Parlamentul European și de către Consiliu. Responsabilitatea pentru execuția corectă a cheltuielilor bugetare îi revine, în primul rând, Comisiei. Aproape 80 % din buget este cheltuit prin mecanismul de gestiune partajată, în cadrul căruia statele membre distribuie fondurile și gestionează cheltuielile în conformitate cu dreptul UE (de exemplu, acesta este cazul cheltuielilor din domeniul Coeziune economică, socială și teritorială sau din domeniul Resurse naturale).

De unde provin banii?

Bugetul UE este finanțat din mai multe surse. Partea cea mai importantă este finanțată de statele membre, pe baza venitului lor național brut (94,0 miliarde de euro). Alte surse includ plățile efectuate de statele membre pe baza taxelor vamale și a taxelor agricole (18,7 miliarde de euro), precum și pe baza taxei pe valoarea adăugată pe care acestea o colectează (18,3 miliarde de euro).

În ce scopuri sunt utilizate fondurile?

Bugetul anual al UE este cheltuit într-o gamă variată de domenii (a se vedea diagrama 1). Se efectuează plăți pentru sprijinirea unor activități foarte variate, precum agricultura, dezvoltarea zonelor rurale și urbane, proiecte de infrastructură de transport, cercetare, cursuri de formare pentru șomeri, sprijinirea țărilor care doresc să adere la UE sau ajutorul acordat țărilor vecine sau în curs de dezvoltare.

Cheltuielile UE se caracterizează prin existența a două tipuri de programe de cheltuieli, care prezintă profiluri de risc diferite:

• programe bazate pe drepturi la plată, în cadrul cărora plata se efectuează dacă sunt îndeplinite anumite condiții, de exemplu bursele de studiu și bursele de cercetare (Competitivitate), ajutoarele directe pentru fermieri (Resurse naturale), sprijinul bugetar direct (Europa în lume) sau salariile și pensiile (Administrație);
• sisteme bazate pe rambursarea costurilor, în cazul cărora UE rambursează cheltuielile eligibile aferente unor activități eligibile. Sunt incluse în această categorie, de exemplu, proiectele de cercetare (Competitivitate), schemele de investiții din domeniul dezvoltării rurale și regionale (Coeziune și Resurse naturale), programele de formare (Coeziune) și proiectele din domeniul dezvoltării (Europa în lume).

Ce am constatat

Conturile UE prezintă o imagine corectă și fidelă

Conturile UE aferente exercițiului 2015 au fost întocmite în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate pentru sectorul public și prezintă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă și fidelă a rezultatelor financiare ale UE pentru exercițiul încheiat și a situației activelor și a pasivelor la sfârșitul exercițiului. Prin urmare, Curtea a fost în măsură să formuleze o opinie fără rezerve privind fiabilitatea conturilor („a validat” conturile), așa cum a fost cazul pentru fiecare exercițiu financiar începând cu 2007.

Nivelul de eroare estimat depășește în continuare cu mult pragul de semnificație de 2 %

Un element central al activității de audit a Curții constă în efectuarea de teste pe eșantioane de operațiuni extrase din ansamblul bugetului UE, cu scopul de a obține estimări obiective și riguroase cu privire la gradul în care sunt afectate de eroare veniturile și diferitele domenii de cheltuieli.

În diagrama 2 sunt prezentate sintetic rezultatele pentru exercițiul 2015. Pentru mai multe informații privind abordarea de audit a Curții și nivelul de eroare estimat, faceți click aici.

Nivelul de eroare estimat se bazează pe erorile cuantificabile detectate în eșantionul statistic de operațiuni testate.

Rezultatele pentru fiecare domeniu de cheltuieli în parte, obținute în urma testelor efectuate, sunt prezentate în diagrama 3.

^% Nivelul de eroare estimat se bazează pe erorile cuantificabile detectate în urma activității Curții, în special în urma testării unui eșantion de operațiuni. Pentru constituirea eșantionului și pentru estimarea nivelului de eroare, au fost utilizate tehnici statistice standard (a se vedea anexa 1.1 la capitolul 1 din Raportul anual pe 2015).

^* Curtea nu prezintă o apreciere specifică pentru cheltuielile aferente rubricilor 3 (Securitate și cetățenie) și 6 (Compensări) din CFM și nici pentru alte cheltuieli (instrumentele speciale din afara CFM pentru perioada 2014-2020, cum ar fi Rezerva pentru ajutoare de urgență, Fondul european de ajustare la globalizare, Fondul de solidaritate al Uniunii Europene și Instrumentul de flexibilitate). Cu toate acestea, activitățile de audit pe care Curtea le-a efectuat cu privire la aceste domenii au contribuit la concluzia sa globală referitoare la cheltuielile aferente exercițiului 2015.

^** Diferența dintre sumele care figurează în diagrama 1 și cele din diagrama 3 se explică prin faptul că Curtea examinează operațiunile de plăți atunci când cheltuielile au fost suportate, înregistrate și acceptate. Plățile în avans sunt examinate numai în momentul în care beneficiarii fondurilor justifică utilizarea lor corespunzătoare și plata este astfel validată sau, în caz contrar, se impune recuperarea ei.

Analiza rezultatelor auditului

Nivelul de eroare estimat, care măsoară nivelul neregularităților ce afectează operațiunile, este de 3,8 % pentru plățile aferente exercițiului 2015, mai mic deci decât nivelul estimat pentru exercițiul 2014 (4,4 %) și decât cel aferent exercițiului 2013 (4,5 %). Se observă deci o ameliorare față de exercițiile recente, dar acest nivel continuă să depășească cu mult pragul de semnificație fixat de Curte la 2 % (a se vedea diagrama 4). Rezultatele auditului Curții sunt în mare măsură similare cu cele din anii anteriori.

Note:

Pentru estimarea nivelului de eroare, au fost utilizate tehnici statistice standard. Curtea are în proporție de 95 % certitudinea că nivelul de eroare din cadrul populației se situează în intervalul dintre limita inferioară și cea superioară a nivelului de eroare (pentru mai multe detalii a se vedea anexa 1.1 la capitolul 1 din Raportul anual pe 2015).

Din cauza unei modificări aduse în 2015 cadrului juridic al politicii agricole comune, Curtea nu mai include ecocondiționalitatea în cadrul testelor sale efectuate pe operațiuni. În anii trecuți, aceste erori au fost luate în calcul (a se vedea caseta de mai jos privind actualizarea abordării de audit a Curții).

În diagrama 5 sunt comparate nivelurile de eroare estimate pentru 2014 și pentru 2015, luându-se în considerare rubricile din cadrul financiar multianual (CFM) care acoperă diferite domenii de cheltuieli. S-a observat o reducere notabilă a nivelului de eroare estimat pentru domeniile Coeziune economică, socială și teritorială, Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă și Resurse naturale. În schimb, au fost estimate niveluri de eroare ușor mai ridicate decât în 2014 pentru rubricile Europa în lume și Administrație. Cheltuielile administrative au înregistrat cel mai scăzut nivel de eroare estimat (0,6 %) și nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare.

^% Nivelul de eroare estimat se bazează pe erorile cuantificabile detectate în urma activității Curții, în special în urma testării unui eșantion de operațiuni. Pentru constituirea eșantionului și pentru estimarea nivelului de eroare, au fost utilizate tehnici statistice standard (a se vedea anexa 1.1 la capitolul 1 din Raportul anual pe 2015).

^* Din cauza unei modificări aduse în 2015 cadrului juridic al politicii agricole comune, Curtea nu mai include ecocondiționalitatea în cadrul testelor sale efectuate pe operațiuni. În 2014, aceste erori au contribuit cu 0,6 puncte procentuale la nivelul de eroare global estimat pentru rubrica 2 din CFM (3,6 %).

Diagrama 6 conține o analiză a contribuției diferitelor domenii de cheltuieli, în funcția de rubrica respectivă din CFM, la nivelul de eroare global estimat. Cheltuielile aferente domeniului coeziunii economice, sociale și teritoriale sunt a doua categorie ca volum din bugetul UE și prezintă nivelul de eroare estimat cel mai ridicat. Altfel spus, acest domeniu contribuie în cea mai mare măsură la nivelul de eroare global estimat (jumătate din total). Aproape toate cheltuielile din acest domeniu iau forma rambursării costurilor. Includerea unor cheltuieli neeligibile în declarațiile de cheltuieli ale beneficiarilor și selectarea unor proiecte, a unor activități sau a unor beneficiari neeligibili reprezintă trei sferturi din nivelul de eroare estimat pentru 2015 pentru acest domeniu de cheltuieli. Erorile legate de încălcarea normelor în materie de achiziții publice reprezintă o șeptime din nivelul de eroare estimat.

^% Partea din nivelul de eroare global estimat, exprimată în puncte procentuale.

Domeniul Resurse naturale este cel mai mare ca volum din bugetul UE și contribuie, la rândul său, în mod semnificativ la nivelul de eroare global estimat, din cauza nivelului ridicat de eroare estimat pentru exercițiul 2015 (aproape o treime din total). Supradeclararea suprafețelor agricole a fost cauza care a contribuit cel mai mult la nivelul de eroare estimat în acest domeniu de cheltuieli (peste jumătate din acesta). Erorile legate de beneficiari neeligibili sau de activități și cheltuieli neeligibile au contribuit la o cincime din acest nivel. Fondul european de garantare agricolă (FEGA) reprezintă peste trei sferturi din cheltuielile efectuate în domeniul Resurse naturale, dar este mult mai puțin afectat de eroare (2,2 %) decât dezvoltarea rurală (5,3 %). Acest din urmă domeniu este caracterizat de niveluri mai ridicate de eroare care afectează cheltuielile de investiții, atunci când întreprinderile agricole sunt subvenționate pe baza rambursării cheltuielilor eligibile.

Nivelul de eroare estimat pentru cheltuielile din domeniul Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă rămâne relativ ridicat în comparație cu alte domenii de cheltuieli. O mare parte dintre cheltuieli se efectuează pe baza rambursării costurilor, majoritatea erorilor fiind legate de rambursarea unor costuri neeligibile cu personalul sau a costurilor indirecte neeligibile declarate de beneficiari. În ceea ce privește domeniul Europa în lume, acceptarea de către Comisie a plăților pentru cheltuieli reprezentând servicii, lucrări sau produse care nu fuseseră prestate sau livrate, alături de rambursarea de către aceasta a unor costuri neeligibile, reprezintă două treimi din nivelul de eroare estimat total.

Cheltuielile care nu îndeplineau condițiile necesare pentru a fi declarate în cadrul proiectelor finanțate de UE continuă să contribuie în cea mai mare măsură la nivelul de eroare global estimat (includerea de costuri neeligibile în declarațiile de cheltuieli: 42 % din nivelul de eroare global estimat). Următoarele două contribuții ca importanță la nivelul de eroare estimat sunt reprezentate de declararea incorectă a suprafețelor de către fermieri (19 %) și de proiecte/activități neeligibile sau beneficiari neeligibili (16 %). În comparație cu 2014, erorile grave legate de achiziții publice au avut o contribuție mult mai redusă la nivelul de eroare estimat (a se vedea diagrama 7).

^% Partea din nivelul de eroare global estimat, exprimată în puncte procentuale.

^* Din cauza unei modificări aduse în 2015 cadrului juridic al politicii agricole comune, Curtea nu mai include ecocondiționalitatea în cadrul testelor sale efectuate pe operațiuni.

Cheltuielile de rambursare au fost cele mai afectate de eroare

Calculul corect al plăților către beneficiarii de finanțări depinde adesea de informațiile furnizate de beneficiarii înșiși. Acest lucru este deosebit de important în cazul sistemelor bazate pe rambursarea costurilor.

Cheltuielile UE, defalcate per tip de program de cheltuieli, prezintă următoarele niveluri de eroare:

• în cazul categoriei cheltuielilor care se bazează pe rambursarea costurilor, nivelul de eroare estimat este de 5,2 % (5,5 % în 2014). Printre erorile tipice din acest domeniu se numără includerea de costuri neeligibile în declarațiile de cheltuieli, proiecte și activități neeligibile, beneficiari neeligibili și încălcări grave ale normelor în materie de achiziții publice;
• în cazul categoriei programelor bazate pe drepturi la plată, nivelul de eroare estimat este de 1,9 % (2,7 % în 2014). Erorile tipice din acest domeniu includ supradeclarări minore ale suprafețelor agricole de către fermieri.

Diagrama 8, bazată pe testele de audit ale Curții cu privire la cheltuielile UE din ultimele două exerciții, arată clar că riscul de eroare este cu atât mai ridicat cu cât informațiile solicitate de la beneficiari sunt mai complexe.

¹ Rambursările aferente rubricii Europa în lume includ proiecte cu donatori multipli, care, în practică, prezintă multe dintre caracteristicile cheltuielilor bazate pe drepturi la plată și sunt afectate de niveluri mai scăzute de eroare.

Metoda de gestiune are un impact limitat asupra nivelului de eroare

Ca și pentru exercițiul precedent, Curtea a constatat și pentru 2015 aproape același nivel de eroare estimat pentru cheltuielile care fac obiectul gestiunii partajate cu statele membre (4,0 % în 2015 și 4,6 % în 2014) ca și pentru cheltuielile gestionate direct de către Comisie (3,9 % în 2015 și 4,6 % în 2014).

Nivelul de eroare din diferitele domenii de cheltuieli este influențat mai degrabă de profilurile de risc diferite care caracterizează sistemele bazate pe rambursarea costurilor și sistemele bazate pe drepturi la plată și mai puțin de metodele de gestiune (a se vedea diagrama 9). Nivelul de eroare estimat indică o relație mult mai puternică cu baza pe care se efectuează plata decât cu metoda de gestiune. Cele mai ridicate niveluri de eroare din ultimii doi ani au fost constatate în domeniul Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă (gestionat direct de către Comisie și indirect prin entități cărora le-a fost încredințată execuția) și în domeniul Coeziune economică, socială și teritorială (aflat sub gestiune partajată). Sistemele bazate pe rambursarea costurilor predomină în aceste două domenii de cheltuieli.

Explicație:

Cele două grafice prezintă aceeași valoare a cheltuielilor.

^• În graficul din partea de sus, cheltuielile sunt defalcate în funcție de metoda de gestiune, observându-se că marea majoritate a cheltuielilor operaționale sunt efectuate în cadrul gestiunii partajate.

^• Graficul din partea de jos prezintă cheltuielile defalcate în funcție de baza pentru efectuarea plății și se constată că cheltuielile bazate pe rambursare sunt semnificativ mai mari decât cheltuielile bazate pe drepturi la plată.

^• Poziția barelor indică nivelul de eroare estimat pentru fiecare dintre cazuri. Aceste grafice ilustrează impactul limitat al metodei de gestiune și impactul semnificativ al bazei de plată.

Acțiunile corective au avut un impact asupra nivelului de eroare estimat

Statele membre și Comisia aplică măsuri corective în cazul cheltuielilor neconforme și atunci când erorile de la nivelul plăților nu au fost detectate mai devreme în cursul procesului. Mecanismele utilizate pentru aplicarea și înregistrarea acțiunilor corective sunt complexe. Curtea încearcă să ia în considerare aceste măsuri în cadrul rezultatelor auditurilor sale, atunci când ele sunt aplicate înainte de efectuarea plății sau înainte de examinarea realizată de Curte. Este verificată aplicarea corecțiilor (de exemplu, recuperările de la beneficiari și corecțiile aplicate la nivelul proiectelor), iar cuantificarea erorii este ajustată ori de câte ori este cazul. De asemenea, Curtea ia act de corecțiile efectuate după notificarea auditurilor sale, dar nu poate considera că acțiunile corective stimulate de activitatea sa sunt reprezentative pentru întreaga populație.

În 2015, dacă nu ar fi fost aplicate astfel de măsuri corective pentru plățile pe care Curtea le-a auditat, nivelul de eroare global estimat ar fi fost de 4,3 % în loc de 3,8 %.

Totuși, în cazul anumitor operațiuni afectate de eroare, Curtea a constatat că Comisia, autoritățile statelor membre sau auditorii independenți ar fi putut preveni sau detecta și corecta erorile înainte ca acestea să se producă dacă ar fi utilizat toate informațiile aflate la dispoziția lor. Pe baza operațiunilor incluse în eșantioanele Curții, reiese că acest lucru ar fi putut să reducă nivelul de eroare estimat atât în cazul cheltuielilor care fac obiectul gestiunii partajate, cât și în cazul cheltuielilor gestionate direct de către Comisie.

De exemplu, utilizarea tuturor informațiilor disponibile ar fi putut să reducă nivelul de eroare cu un total de 3,2 puncte procentuale pentru cheltuielile din domeniul Dezvoltare rurală, mediu, politici climatice și pescuit (5,3 %), cu 3,0 puncte procentuale pentru cheltuielile din domeniul Coeziune economică, socială și teritorială și cu 0,9 puncte procentuale pentru cheltuielile din domeniul agriculturii – FEGA (2,2 %). În ceea ce privește fondurile europene de dezvoltare, care sunt, în mare parte, gestionate direct de către Comisie, nivelul de eroare estimat (3,8 %) ar fi putut fi redus cu 1,7 puncte procentuale.

Comisia poate realiza în continuare progrese în ceea ce privește evaluarea riscului și a impactului acțiunilor corective

Fiecare direcție generală din cadrul Comisiei elaborează un raport anual de activitate. Aceste direcții prezintă gradul de realizare a obiectivelor-cheie aferente politicilor (subiect abordat în cele ce urmează) și un raport de gestiune al directorului general adresat comisarilor. În 2015, Comisia a simplificat structura rapoartelor anuale de activitate și a oferit directorilor generali o mai mare flexibilitate în modul de raportare.

Analiza Curții cu privire la nivelul de eroare estimat de Comisie (așa-numita „sumă expusă riscului”) a relevat faptul că aceasta din urmă a luat măsuri suplimentare pentru a îmbunătăți cuantificarea sumelor expuse riscului și a capacității de corecție. Totuși, Comisia poate realiza în continuare progrese în ceea ce privește evaluarea ambelor chestiuni.

Sumele care urmează să fie plătite în exercițiul curent și în cele viitoare se situează la un nivel ridicat

Bugetul pentru plăți aferent exercițiului 2015 a fost al doilea buget, ca mărime, înregistrat vreodată. Mai mult, pentru al treilea an consecutiv, nivelul final al plăților (145,2 miliarde de euro) a fost superior nivelului prevăzut în bugetul inițial (141,3 miliarde de euro). Majorarea până la acest nivel s-a realizat prin intermediul a opt bugete rectificative adoptate în cursul exercițiului.

Peste trei sferturi din cheltuielile operaționale au fost efectuate în cadrul unor sisteme care funcționează în baza normelor aferente cadrului financiar multianual anterior. Acestea includ subvențiile pentru agricultori aferente exercițiului 2014, rambursarea cheltuielilor declarate în cadrul unor proiecte din domeniul coeziunii care țin de programe operaționale din perioada 2007-2013 și plățile efectuate pentru proiecte de cercetare legate de cel de Al șaptelea program-cadru, care a început în 2007.

În 2015, nivelul angajamentelor a fost mai mare decât în orice alt exercițiu, situându-se foarte aproape de limita globală (97,7 % din suma disponibilă). Din cauza intervalelor lungi de timp care există în continuare între data angajamentelor inițiale și data validării și închiderii finale a cheltuielilor, modelele de cheltuieli se adaptează doar într-un ritm lent la prioritățile bugetare în schimbare și există un risc crescut ca documentația necesară să nu fie disponibilă la închidere. Curtea a recomandat Comisiei să ia măsuri pentru a reduce nivelul angajamentelor restante, cum ar fi o procedură mai rapidă de dezangajare a fondurilor, accelerarea procesului de închidere a programelor din perioada 2007-2013, utilizarea pe scară mai largă a corecțiilor nete în domeniul coeziunii, reducerea lichidităților deținute de conturile fiduciare și elaborarea unor planuri și previziuni de plată în acele domenii în care nivelul angajamentelor restante și al altor obligații este important.

Sumele neabsorbite aferente fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI) din perioada 2007-2013 sunt considerabile. Conform situației de la sfârșitul exercițiului 2015, un procent de 10 % din suma totală de 446,2 miliarde de euro alocată pentru toate programele operaționale aprobate nu fusese încă absorbit. Se observă că cinci state membre (Republica Cehă, Spania, Italia, Polonia și România) reprezintă peste jumătate din angajamentele neutilizate aferente fondurilor ESI care nu au generat plăți.

Este posibil ca aceste probleme de absorbție să reprezinte o provocare semnificativă pentru unele state membre. Pentru a putea utiliza toate fondurile disponibile pentru această perioadă, autoritățile din statele membre vor trebui să transmită declarații de cheltuieli valide care să corespundă sumei rezultate din totalitatea angajamentelor restante plus cofinanțarea națională necesară plus valoarea prefinanțărilor deja acordate din buget. În unele state membre ale UE, suma reprezentând contribuția care nu a fost solicitată de la UE plus cofinanțarea națională necesară depășește 15 % din totalul cheltuielilor administrației publice. Curtea recomandă Comisiei să aibă în vedere, în cadrul gestiunii sale bugetare și financiare, constrângerile legate de capacitate care există în anumite state membre, astfel încât să garanteze o utilizare eficace a fondurilor.

După cum s-a semnalat și în anii precedenți de către Curte, Comisia nu elaborează și nu actualizează anual o previziune a fluxurilor de numerar, care să acopere o perioadă de șapte până la zece ani și care să includă elemente esențiale precum plafoanele bugetare, nevoile de plată, constrângerile legate de capacitate și posibila anulare a angajamentelor. O astfel de previziune ar permite părților interesate să anticipeze cerințele viitoare în materie de plăți și prioritățile bugetare.

Utilizarea pe scară din ce în ce mai largă a instrumentelor financiare prezintă riscuri mai mari

O serie de mecanisme financiare care sprijină politicile UE nu sunt finanțate direct din bugetul UE și nici nu sunt înregistrate în bilanțul acesteia. Printre ele se numără Fondul european de stabilitate financiară, Mecanismul european de stabilitate, mecanismul unic de rezoluție, Banca Europeană de Investiții și Fondul European de Investiții care îi este atașat. Curtea nu are competențe de audit în ceea ce privește unele dintre aceste mecanisme. Utilizarea pe scară din ce în ce mai largă a acestui tip de instrumente financiare prezintă riscuri mai ridicate atât din perspectiva obligației de a se răspunde de gestiune, cât și în ceea ce privește coordonarea politicilor și a operațiunilor UE.

Alte mecanisme sunt înregistrate doar parțial în bilanțul UE: este vorba, de exemplu, de mecanismele de finanțare mixtă și de Fondul european pentru investiții strategice (FEIS). Un mecanism pe care Curtea îl auditează separat este reprezentat de fondurile europene de dezvoltare (faceți click aici pentru a vedea observațiile Curții).

Mai mult, pentru perioada 2014-2020, Curtea a observat o utilizare crescută a instrumentelor financiare care fac obiectul gestiunii indirecte. Acestea constau în principal în împrumuturi, instrumente de capitaluri proprii, garanții și instrumente de partajare a riscurilor. Grupul Băncii Europene de Investiții a gestionat aproape toate instrumentele financiare aflate în gestiune indirectă. În aceste instrumente financiare sunt deținute sume din ce în ce mai mari.

În ceea ce privește instrumentele financiare care fac obiectul gestiunii partajate, sumele neutilizate rămân relativ ridicate. Un procent de 80 % din acest cuantum neutilizat este concentrat în cinci state membre (Italia reprezentând 45 % din total).

Lansarea Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) a avut un impact asupra datei de lansare a Mecanismului pentru interconectarea Europei. FEIS va avea un impact și asupra utilizării altor instrumente financiare. Curtea a recomandat Comisiei să evalueze acești factori.

Trebuie pus un accent mai puternic pe performanță

Fondurile pe care le acordă Uniunea ar trebui să fie cheltuite respectând principiile bunei gestiuni financiare, și anume economicitate (economie), eficiență și eficacitate. În obținerea unei performanțe bune sunt implicate elemente precum resursele (mijloacele financiare, umane, materiale, organizaționale sau de reglementare necesare pentru implementarea unui anumit program), realizările („produsele” livrabile ale programului), rezultatele (efectele imediate ale programului asupra destinatarilor direct vizați sau asupra beneficiarilor) și impacturile (schimbările survenite pe termen lung în societate care pot fi atribuite, cel puțin parțial, acțiunii UE).

Auditurile performanței pe care Curtea le desfășoară vizează evaluarea regulată a acestor aspecte. Raportul anual al Curții conține și un capitol în care sunt evaluate diferitele sisteme instituite de către Comisie pentru a se asigura că fondurile UE sunt cheltuite în mod corespunzător, și nu doar în conformitate cu legislația relevantă. Totodată, acest capitol analizează măsura în care s-a dat curs recomandărilor formulate de Curte și ia în discuție anumite mesaje-cheie ale auditurilor performanței desfășurate în exercițiul analizat. În cazul raportului anual publicat anul acesta, capitolul în discuție acordă o atenție specială sistemelor de gestiune a performanței aferente programului Orizont 2020, bazându-se pe evaluarea de anul trecut a Strategiei Europa 2020.

Programul Orizont 2020 dispune de un buget de aproximativ 75 de miliarde de euro pentru perioada 2014-2020. Acesta sprijină Strategia Europa 2020 și obiectivul UE de creare a unui spațiu european de cercetare și reunește, pentru prima dată, programe de cheltuieli pentru cercetare și inovare care funcționau anterior în mod separat. Finanțarea este asigurată în principal sub formă de granturi, deși accesul la alte forme de finanțare, cum ar fi instrumentele financiare, este, de asemenea, posibil.

Contribuția programului Orizont 2020 la Strategia Europa 2020 este dificil de urmărit

Orizont 2020 este un program ambițios și vast. Obiectivul său general se bazează pe trei priorități: excelența științifică, poziția de lider în sectorul industrial și provocările societale. Există legături la nivel înalt între Strategia Europa 2020 și programul Orizont 2020. Doi dintre cei trei indicatori principali ai Orizont 2020 măsoară, în același timp, progresele înregistrate în legătură cu Strategia Europa 2020. Acești indicatori prezintă însă o utilitate limitată în ceea ce privește urmărirea contribuției Orizont 2020 la Strategia Europa 2020.

Două seturi de priorități politice pentru Orizont 2020 care se suprapun, deși sunt diferite

Comisia Europeană a adoptat 10 priorități politice pentru perioada 2014-2019. Ele nu sunt perfect identice cu prioritățile Strategiei Europa 2020. Acest lucru nu constituie însă o problemă, deoarece este normal ca prioritățile strategice să se modifice pe măsură ce circumstanțele evoluează și ca prioritățile Comisiei să nu fie identice cu prioritățile UE în ansamblu. Cu toate acestea, astfel cum a subliniat deja Serviciul de Audit Intern al Comisiei și acum și Curtea de Conturi Europeană, Comisia nu a analizat până în prezent relația dintre cele două seturi de priorități și aceste legături ar trebui să fie în sfârșit clarificate – Comisia acceptă recomandarea Curții cu privire la acest aspect.

Complementaritate parțială între programele de cercetare naționale și programele de cercetare ale UE

Un factor-cheie pentru succesul Orizont 2020 este crearea unei sinergii și a unei complementarități efective între programele naționale și cele europene în domeniul cercetării și inovării. Instituțiile supreme de audit din Bulgaria și din Portugalia au constatat că, deși au existat domenii în care s-a asigurat o complementaritate în țările lor, au existat, de asemenea, unele probleme la nivel național.

Mecanica programului Orizont 2020 nu încurajează în mod sistematic punerea accentului pe performanță

Cadrul juridic al Orizont 2020 introduce câteva elemente importante pentru gestionarea performanței, cum ar fi obiective și indicatori-cheie de performanță. Per ansamblu, obiectivele și indicatorii conveniți reprezintă o reală îmbunătățire față de programele-cadru anterioare. Indicatorii de performanță utilizați în cadrul Orizont 2020 prezintă însă în continuare unele deficiențe, de exemplu în ceea ce privește echilibrul dintre indicatorii care măsoară doar resursele utilizate sau realizările și indicatorii de rezultat și de impact, absența valorilor de referință sau valorile-țintă lipsite de ambiție.

Legislația aferentă programului Orizont 2020 prevede că programele de activitate trebuie să includă obiectivele urmărite și rezultatele preconizate. În acest mod, obiectivele la nivel înalt definite în legislație pot fi transpuse în obiective de nivel inferior utile pentru gestionarea performanței. Curtea a constatat însă că Comisia nu utilizează programele de activitate și cererile de propuneri aferente din cadrul Orizont 2020 pentru a pune în mai mare măsură accentul necesar asupra performanței.

În ceea ce privește propunerile și acordurile de grant examinate, Curtea a constatat că obiectivele acestora erau suficient de axate pe performanță dacă acest lucru era solicitat de Comisie. Această constatare este valabilă și pentru procesul de evaluare a acestor propuneri. Acordurile de grant impun beneficiarilor să raporteze informații în scopul agregării indicatorilor-cheie de performanță ai Orizont 2020. Cu toate acestea, utilizarea conceptului mai larg de „impact preconizat” în locul celui de „rezultat preconizat” sporește riscul ca informațiile furnizate referitor la această parte să fie prea generale, îngreunând astfel agregarea evaluării performanței programului Orizont 2020.

Nu există întotdeauna o coerență în modul în care Comisia utilizează conceptele-cheie legate de performanță (de exemplu: „realizare”, „rezultate” și „impact”). Deși a definit modul în care acești termeni ar trebui să fie utilizați în general, Comisia nu respectă întotdeauna definițiile respective.

Capacitatea Comisiei de a monitoriza performanța programului Orizont 2020 și de a raporta cu privire la aceasta este limitată

Curtea a constatat că, în cadrul Orizont 2020, sistemul existent nu îi permite Comisiei să monitorizeze separat cheltuielile și performanța pentru domeniul cercetării și al dezvoltării și pentru cel al inovării și nici să realizeze o raportare separată cu privire la aceste aspecte. În plus, deși contribuția financiară a Orizont 2020 la Strategia Europa 2020 este bine stabilită în cadrul procesului bugetar prin fișe de program publicate, Comisia nu a raportat încă în mod util cu privire la implementarea acestui program și la contribuția sa la Strategia Europa 2020.

Obiective care nu corespundeau nevoilor în materie de gestiune au fost observate și la nivelul direcțiilor generale

O secțiune separată a acestui capitol este consacrată evaluării planurilor de gestiune și rapoartelor anuale de activitate ale unui număr de patru direcții generale responsabile de cheltuielile care țin de rubrica „Resurse naturale”. Curtea a remarcat că numeroase obiective utilizate în planurile de gestiune și în rapoartele anuale de activitate erau preluate direct din documente legislative sau din documente de politică și nu erau suficient de detaliate pentru a fi utilizate în scopuri de gestiune și de monitorizare.

Chestiuni care afectează obținerea unui raport costuri-beneficii optim și a unor rezultate optime în UE

Cele 25 de rapoarte speciale pe care Curtea le-a publicat în 2015 acoperă o gamă largă de teme cu relevanță pentru auditul performanței și urmăresc să analizeze dacă intervențiile UE au fost gestionate în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare (economie, eficiență și eficacitate). Faceți click aici pentru o listă completă a acestor rapoarte.

Situația acțiunilor întreprinse în urma recomandărilor formulate în rapoartele speciale

Anul acesta, Curtea a analizat în ce măsură autoritățile statelor membre au cunoștință de recomandările formulate în rapoartele sale speciale și în ce mod pot acestea să dea curs recomandărilor respective, deoarece, chiar dacă principala entitate auditată de Curte este Comisia, unele dintre recomandările Curții vizează statele membre. În urma unui sondaj realizat de Curte, s-a constatat că există un nivel rezonabil de conștientizare la nivelul statelor membre cu privire la recomandările Curții rezultate din auditurile sale de performanță și că mesajele acesteia ajung într-adevăr la statele membre printr-unul sau mai multe canale de comunicare utilizate în acest scop. Cu toate acestea, nivelul de urmărire formală variază în mod considerabil și dovezile care atestă schimbări în consecință la nivelul politicilor și al practicilor de la nivel național sunt foarte puține. Este evident că există loc de îmbunătățiri, acesta fiind un aspect pe care Curtea îl va examina în lunile următoare, în cooperare cu autoritățile și părțile interesate relevante.

O privire mai atentă asupra veniturilor și a domeniilor de cheltuieli

Veniturile
153,8 miliarde de euro

Ce am auditat

Auditul Curții a acoperit veniturile Uniunii Europene, cu ajutorul cărora aceasta își finanțează bugetul. În 2015, contribuțiile la venituri calculate pe baza venitului național brut (VNB) al statelor membre și pe baza taxei pe valoarea adăugată (TVA) percepute de acestea au reprezentat 64 % și, respectiv, 13 % din totalul veniturilor UE. Resursele proprii tradiționale, în principal taxele vamale percepute pentru importuri și taxa pe producția de zahăr, colectate de administrațiile statelor membre în numele Uniunii, au reprezentat alte 13 % din venituri. Restul de 10 % provine din alte surse.

Ce am constatat

Rezervele reprezintă o modalitate care permite aducerea de corecții elementelor îndoielnice care apar în datele VNB transmise de statele membre. Ciclurile de verificare ale Comisiei pentru VNB acoperă perioade lungi de timp. Eventualele corecții rezultate în urma acestei verificări pot avea un impact semnificativ asupra contribuțiilor unor state membre.

În 2015, Comisia a retras majoritatea rezervelor în urma corecțiilor importante operate în 2014. Curtea nu a identificat probleme grave în legătură cu rezervele retrase care au fost analizate.

Se atrage însă atenția asupra singurelor rezerve generale care erau pendinte la sfârșitul anului 2015, și anume cele referitoare la datele VNB ale Greciei aferente exercițiilor 2008 și 2009. Deși s-au făcut progrese în direcția ameliorării fiabilității datelor VNB ale Greciei, aceste rezerve nu au fost retrase.

În ceea ce privește taxele vamale, autoritățile statelor membre efectuează controale cu scopul de a verifica dacă reglementările în materie de clasificare tarifară și de import sunt respectate de importatori. Ca și în anii precedenți, Curtea a constatat că metodologia utilizată pentru aceste controale (care includ auditurile postvămuire), calitatea și rezultatele lor au variat în rândul statelor membre auditate de Curte. De asemenea, Curtea subliniază întreruperea în Franța a termenului de prescripție de trei ani care se aplică pentru notificarea datoriilor; această practică este diferită de cele aplicate în alte state membre și conduce deci la tratamentul diferit al operatorilor economici în UE.

La sfârșitul exercițiului 2015, Comisia avea o listă cu 325 de puncte care necesitau soluționare în legătură cu situații de nerespectare a reglementărilor vamale ale UE identificate în urma controalelor desfășurate în statele membre. Statele membre trebuie să ia măsuri în vederea rectificării situației în legătură cu aceste chestiuni nesoluționate, care pot avea un impact financiar. Curtea a detectat deficiențe în ceea ce privește gestiunea creanțelor (așa-numitele „conturi B”) în statele membre. Comisia a identificat neajunsuri similare în 17 dintre cele 22 de state membre pe care le vizitase.

Totodată, Curtea a identificat riscuri legate de recuperarea datoriilor vamale de la societăți înregistrate în afara UE sau de la cetățeni ai unor țări care nu fac parte din UE. Au fost detectate mai multe cazuri, în diferite state membre, în care acestea nu au reușit să recupereze sumele datorate de cetățeni sau de societăți din țări precum Belarus, Insulele Virgine Britanice, Rusia, Elveția, Turcia sau Ucraina.

Ce recomandăm

Curtea recomandă Comisiei următoarele:

• să ia măsurile necesare pentru a armoniza între statele membre termenele de prescripție aplicabile pentru notificarea datoriilor către operatorii economici;
• să se asigure că statele membre prezintă declarații corecte ale sumelor colectate ca taxe vamale în declarațiile lor trimestriale și să ofere orientări cu privire la ceea ce ar trebui să fie înregistrat;
• să faciliteze, în măsura posibilului, recuperarea datoriilor vamale de către statele membre în cazul în care debitorii nu sunt stabiliți într-unul dintre statele membre ale UE;
• să amelioreze controalele cu privire la calculele realizate în legătură cu contribuțiile Spațiului Economic European/Asociației Europene a Liberului Schimb și calculele aferente mecanismelor de corecție.

Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă
14,5 miliarde de euro

Ce am auditat

Printre obiectivele urmărite de acest domeniu de cheltuieli se numără: îmbunătățirea cercetării și a inovării, îmbunătățirea sistemelor de educație și promovarea ocupării forței de muncă, realizarea unei piețe digitale unice, promovarea energiei din surse regenerabile și a eficienței energetice, modernizarea sectorului transporturilor și îmbunătățirea mediului de afaceri, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri).

Cheltuielile pentru cercetare și inovare, care reprezintă 62 % din total, sunt efectuate prin intermediul celui de Al șaptelea program-cadru pentru activități de cercetare și de dezvoltare tehnologică (2007-2013) (PC7) și prin intermediul programului Orizont 2020, noul program-cadru, care acoperă perioada 2014-2020. Alte instrumente majore de cheltuieli acordă sprijin în domeniile educației, formării profesionale, tineretului și sportului (Programul de învățare pe tot parcursul vieții și Erasmus+), în domeniul dezvoltării infrastructurii de transport (programul Rețele transeuropene de transport și Mecanismul pentru interconectarea Europei), în sectorul energiei (Programul energetic european pentru redresare) și pentru programe spațiale (programe de navigație prin satelit, cum ar fi Galileo și Serviciul european geostaționar mixt de navigare, și Copernicus, care este un program de observare a Pământului).

Aproape 90 % din aceste cheltuieli constau în granturi acordate beneficiarilor publici și privați, sub forma rambursării de către Comisie a costurilor înscrise de beneficiari în declarațiile de cheltuieli aferente proiectelor.

Ce am constatat

În ceea ce privește sectorul cercetării și inovării, Curtea a constatat că tipul și gama de erori erau similare celor detectate pe tot parcursul PC7. În schimb, în comparație cu anii trecuți, au fost identificate mai puține erori la nivelul plăților aferente altor instrumente de cheltuieli.

Cele mai multe erori priveau rambursarea unor costuri neeligibile cu personalul și a unor costuri indirecte neeligibile declarate de beneficiari.

În ceea ce privește costurile cu personalul, beneficiarii au calculat adesea incorect tarifele orare ale personalului alocat proiectului sau nu au fost în măsură să furnizeze dovezi adecvate privind timpul efectiv consacrat proiectului. În cazul costurilor indirecte, erorile erau legate de rate incorecte ale cheltuielilor de regie sau de includerea unor costuri care nu aveau legătură cu proiectul. În cazul beneficiarilor care au declarat o rată forfetară a costurilor indirecte, bazată pe un procentaj din costurile directe, erorile legate de costurile directe au condus la o eroare proporțională la nivelul costurilor indirecte declarate. De asemenea, Curtea a detectat unele erori legate de nerespectarea normelor în materie de achiziții publice, dar, per ansamblu, s-a constatat o îmbunătățire generală a nivelului de conformitate în acest domeniu.

Aproape toate erorile identificate în declarațiile de cheltuieli s-au datorat interpretării greșite date de beneficiari normelor complexe de eligibilitate sau calculării incorecte a costurilor lor. Curtea a identificat două cazuri de suspiciune de fraudă, în care beneficiarii păreau să fi supraestimat intenționat costurile eligibile ale proiectului.

Programul Orizont 2020 dispune de norme de finanțare mai simple decât normele pentru PC7, Comisia depunând eforturi considerabile în vederea reducerii complexității administrative. Cu toate acestea, Curtea a semnalat în Raportul său anual pe 2014 că anumite criterii de eligibilitate din noul program-cadru creează de fapt un risc sporit de eroare și a recomandat Comisiei să își actualizeze strategia de control pentru a aborda cazuri precum cele în care cercetătorii beneficiază de o remunerație suplimentară sau cazul participanților care utilizează o infrastructură de cercetare de mari dimensiuni. În urma testelor limitate efectuate în 2015 pentru programul Orizont 2020, s-a observat că riscul de eroare posibil în cazurile în care există remunerații suplimentare s-a concretizat.

Comisia a înființat un Centru comun de asistență cu scopul de a asigura gestionarea eficientă și armonizată a programului Orizont 2020 de către diferitele organisme de implementare. Crearea acestui centru constituie un pas înainte în direcția raționalizării sistemului și a operațiunilor informatice, a armonizării gestionării granturilor, a coordonării activităților de audit și a asigurării faptului că organismele de implementare aplică în mod uniform regulile programului Orizont 2020. Cu toate acestea, Institutul European de Inovare și Tehnologie, care ar trebui să gestioneze 3 % din bugetul programului Orizont 2020, nu face parte din acest cadru de gestiune și control.

Ce recomandăm

Curtea recomandă Comisiei următoarele:

• să utilizeze, alături de autoritățile naționale și de auditorii independenți, toate informațiile relevante disponibile pentru a preveni sau pentru a detecta și a corecta erorile înainte de rambursare;
• să emită orientări pentru beneficiari cu privire la diferențele specifice dintre programul Orizont 2020, PC7 și programe similare;
• să emită orientări comune pentru organismele de implementare în ceea ce privește cheltuielile pentru cercetare și inovare, în vederea asigurării unui tratament uniform al beneficiarilor atunci când aplică recomandările de audit pentru recuperarea costurilor neeligibile în cadrul PC7;
• să monitorizeze îndeaproape aplicarea corecțiilor extrapolate în urma auditurilor ex post pe care le-a realizat cu privire la rambursarea costurilor în cadrul PC7.

Coeziune economică, socială și teritorială
53,9 miliarde de euro

Ce am auditat

Obiectivele urmărite în acest domeniu de cheltuieli constau în reducerea decalajelor de dezvoltare dintre diferitele regiuni, reconversia zonelor industriale aflate în declin și încurajarea cooperării transfrontaliere, transnaționale și interregionale. Politica regională și urbană, pe de o parte, și Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, pe de altă parte, sunt cele două componente ale acestui domeniu de cheltuieli.

• Politica regională și urbană a UE este finanțată, în cea mai mare parte, prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și prin Fondul de coeziune. Ea reprezintă aproape 80 % din totalul cheltuielilor din 2015. FEDR finanțează proiecte de infrastructură, proiecte vizând crearea de locuri de muncă sau menținerea acestora, inițiative de dezvoltare economică regională, precum și activități destinate să vină în sprijinul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri). Fondul de coeziune finanțează investiții în infrastructura din domeniul mediului și din cel al transporturilor.
• Politica în domeniul ocupării forței de muncă și al afacerilor sociale este finanțată în cea mai mare parte prin intermediul Fondului social european (FSE). Cheltuielile din acest domeniu reprezintă aproximativ 20 % din total și acoperă investițiile în capitalul uman și acțiunile de sprijin care urmăresc ameliorarea capacității de adaptare a lucrătorilor și a întreprinderilor la schimbările apărute în ceea ce privește modurile de lucru, îmbunătățirea accesului la locuri de muncă, consolidarea incluziunii sociale a persoanelor defavorizate, precum și creșterea capacității și a eficienței administrațiilor și a serviciilor publice.

FEDR, Fondul de coeziune și FSE fac obiectul unor norme comune, sub rezerva unor excepții prevăzute în regulamentul specific aplicabil fiecărui fond. Gestionarea cheltuielilor este partajată cu statele membre și presupune cofinanțarea de proiecte în cadrul unor programe de cheltuieli aprobate. Normele de eligibilitate pentru rambursarea costurilor sunt stabilite la nivel național sau regional și pot varia de la un stat membru la altul.

Pe lângă acestea, există fonduri și instrumente specifice, cum ar fi Instrumentul european de vecinătate (IEV), care se adresează țărilor din vecinătatea UE, sau Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane (FEAD). Împreună, acestea reprezintă mai puțin de 1 % din totalul cheltuielilor.

Ce am constatat

Principalele surse de eroare care afectează domeniul Coeziune economică, socială și teritorială în ansamblul său sunt reprezentate de includerea unor cheltuieli neeligibile în declarațiile de cheltuieli ale beneficiarilor și de selectarea unor proiecte, a unor activități sau a unor beneficiari neeligibili, urmate de încălcări ale normelor în materie de achiziții publice și ale normelor privind ajutoarele de stat.

Majoritatea erorilor sunt cauzate de declararea de către beneficiari a unor costuri neeligibile. Pe lângă aceasta, unele proiecte examinate de Curte nu îndeplineau condițiile de eligibilitate stabilite în regulamente și/sau în normele naționale de eligibilitate.

Încălcarea gravă a normelor UE și a normelor naționale în materie de achiziții publice – achiziția neconformă a unor lucrări sau servicii suplimentare ori utilizarea nejustificată a atribuirii directe a contractelor – rămâne o sursă importantă de eroare pentru cheltuielile aferente FEDR/Fondului de coeziune. Raportul special nr. 10/2015 al Curții privind acțiunile întreprinse de statele membre și de Comisie pentru a remedia problema erorilor care afectează achizițiile publice în acest domeniu conține o analiză mai aprofundată și explicații suplimentare cu privire la aceste chestiuni.

Printre altele, Curtea verifică dacă normele UE în materie de ajutoare de stat au fost respectate. Ajutoarele de stat care contravin legislației aduc un avantaj inechitabil entităților beneficiare, denaturând în acest fel piața internă. Pot exista anumite excepții de la această regulă, dar ele trebuie să fie notificate Comisiei și acceptate de aceasta. Raportul special nr. 24/2016 al Curții conține informații suplimentare privind nevoia unor eforturi în plus din partea Comisiei și a statelor membre în ceea ce privește prevenirea, detectarea și corectarea încălcărilor normelor în materie de ajutoare de stat în domeniul coeziunii.

Pentru o proporție considerabilă din operațiunile care au fost afectate de erori cuantificabile, autoritățile statelor membre dispuneau de informații suficiente pentru a fi prevenit sau a fi detectat și corectat aceste erori înainte de solicitarea rambursării de către Comisie. Dacă toate aceste informații ar fi fost utilizate pentru corectarea erorilor înainte de declararea cheltuielilor către Comisie, nivelul de eroare estimat pentru ansamblul cheltuielilor aferent domeniului Coeziune economică, socială și teritorială ar fi fost cu 2,4 puncte procentuale mai mic. În plus, Curtea a constatat că, într-un număr de cazuri, erorile pe care le-a identificat aparțineau autorităților naționale. Aceste erori au contribuit cu 0,6 puncte procentuale la nivelul de eroare estimat.

Instrumentele financiare aferente FEDR și FSE

La sfârșitul anului 2014, rata medie de plată din instrumentele financiare către destinatarii finali era de 57 %, ceea ce reprezintă o ameliorare în comparație cu rata înregistrată anul trecut (47 %). Aceste fonduri acordă sprijin întreprinderilor sau unor proiecte urbane prin intermediul participării la capital, al unor împrumuturi sau al unor garanții. În total, au fost create 1 025 de instrumente financiare, care dispuneau împreună de un capital de dotare de aproximativ 16,0 miliarde de euro. Mai multe state membre întâmpină dificultăți la utilizarea în totalitate a capitalului de dotare al instrumentelor financiare, Grecia, Spania, Italia, Țările de Jos, Austria și Slovacia înregistrând cele mai scăzute rate de plată, conform situației de la sfârșitul anului 2014.

Raportul special nr. 19/2016 al Curții conține informații suplimentare privind învățămintele care trebuie desprinse în urma execuției bugetului UE prin instrumente financiare în perioada de programare 2007-2013.

Evaluarea de către Comisie a ratelor de eroare

În general, evaluarea Comisiei cu privire la ratele de eroare raportate de autoritățile de audit este, în mare măsură, în concordanță cu probele furnizate de aceste autorități de audit. Cu toate acestea, posibilitatea Comisiei de a valida (și, după caz, de a ajusta) ratele de eroare raportate este una limitată în condițiile în care autorităților de audit nu li se solicită să pună la dispoziția Comisiei, în vederea verificării rapoartelor lor anuale de control, informații mai specifice cu privire la auditurile lor referitoare la operațiuni (cum ar fi detalii privind sfera acestor audituri, gradul de acoperire, subeșantionarea și clasificarea erorilor). Analiza Curții a relevat că, în 2015, informații de acest tip au fost solicitate în mod mai frecvent decât în anii anteriori.

Per ansamblu, calculul cu privire la sumele expuse riscului efectuat de Comisie în rapoartele anuale de activitate pe 2015 este corect și corespunde informațiilor disponibile raportate și/sau furnizate de autoritățile de audit. Curtea a constatat, de asemenea, că rezervele formulate de Comisie în rapoartele anuale de activitate pe 2015 erau conforme cu instrucțiunile proprii ale Comisiei și cu informațiile puse la dispoziția celor două direcții generale.

Evaluarea performanței proiectelor

Evaluarea realizată de Curte pentru 2015 a vizat 149 de proiecte finalizate din 15 state membre. Curtea nu a putut evalua două dintre aceste proiecte deoarece autoritățile de management respective nu definiseră niciun fel de indicatori.

Conform constatărilor Curții, aproape toate proiectele examinate își îndepliniseră parțial sau în totalitate obiectivele legate de realizări. S-a observat însă că anumite state membre trebuie să își îmbunătățească în continuare modul de stabilire a indicatorilor de rezultat la nivelul proiectelor. În cazul a 38 % din proiectele evaluate, autoritățile din statele membre implementaseră un sistem de măsurare a performanței pentru a permite monitorizarea realizărilor proiectelor, dar nu au definit indicatori de rezultat sau valori-țintă în documentele pe baza cărora fusese aprobat proiectul. Doar patru proiecte nu și-au atins niciunul dintre obiective.

Perspectivele pentru perioada de programare 2014-2020

Până la sfârșitul anului 2015, fuseseră desemnate mai puțin de 20 % din autoritățile naționale responsabile de execuția fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI). Această etapă este necesară pentru ca autoritățile din statele membre să poată prezenta Comisiei declarații de cheltuieli. În consecință, există riscul ca întârzierile înregistrate în execuția bugetară a perioadei de programare 2014-2020 să fie chiar mai importante decât cele înregistrate în perioada 2007-2013.

În 2015, Comisia a creat un grup la nivel înalt de experți care să evalueze și să încurajeze punerea în aplicare de către statele membre a unor măsuri de simplificare pentru beneficiarii fondurilor ESI și să contribuie totodată la pregătirea noii perioade de programare de după anul 2020.

Ce recomandăm

Curtea recomandă Comisiei următoarele:

• să regândească în profunzime, atunci când formulează propunerea legislativă pentru următoarea perioadă de programare, concepția și mecanismul de punere în aplicare a fondurilor ESI, ținând seama, printre altele, de sugestiile grupului la nivel înalt privind simplificarea;
• să valorifice experiența câștigată în cursul perioadei de programare 2007-2013, să raporteze în urma unei analize detaliate a normelor naționale de eligibilitate pentru perioada de programare 2014-2020 și să utilizeze această analiză pentru a oferi apoi îndrumări statelor membre în vederea simplificării și a evitării normelor inutil de complexe și/sau împovărătoare;
• să prezinte o propunere legislativă de modificare a regulamentului aplicabil în ceea ce privește prelungirea perioadei de eligibilitate pentru instrumentele financiare care fac obiectul gestiunii partajate;
• să clarifice pentru statele membre conceptul de TVA recuperabil, în special în ceea ce privește beneficiarii care sunt organisme publice, pentru a se evita diferențele în interpretarea noțiunii de TVA „nerecuperabil” și pentru a se combate utilizarea neoptimă a fondurilor UE;
• să se asigure că toate cheltuielile aferente instrumentelor financiare din cadrul FEDR și al FSE pentru perioada de programare 2007-2013 sunt incluse în declarațiile de închidere cu suficient de mult timp înainte, pentru a permite statelor membre să efectueze controalele necesare, precum și pentru a le încuraja pe acestea să auditeze instrumentele financiare în contextul pregătirii închiderii programelor.

Resurse naturale
58,6 miliarde de euro

Ce am auditat

Acest domeniu de cheltuieli acoperă politica agricolă comună (PAC), politica comună în domeniul pescuitului și măsurile pentru mediu.

La baza cheltuielilor efectuate de UE pentru agricultură se află PAC. Aceasta are ca obiective creșterea productivității agriculturii, asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru populația agricolă, stabilizarea piețelor, garantarea siguranței aprovizionărilor și asigurarea unor prețuri rezonabile de livrare către consumatori.

PAC este implementată prin intermediul a două fonduri: Fondul european de garantare agricolă (FEGA), prin care sunt finanțate integral ajutoarele directe acordate de UE și măsurile de intervenție pe piață, și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), prin care sunt cofinanțate programele de dezvoltare rurală împreună cu statele membre. Gestiunea cheltuielilor din cadrul PAC este partajată cu statele membre. Cheltuielile din cadrul ambelor fonduri sunt canalizate prin intermediul a aproximativ 80 de agenții de plăți, care sunt responsabile de verificarea eligibilității cererilor de ajutor și de efectuarea plăților către beneficiari.

Politica comună în domeniul pescuitului este pusă în aplicare în principal prin intermediul Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), care este gestionat de Comisie împreună cu statele membre în cadrul mecanismului de gestiune partajată. Politica de mediu a UE este gestionată la nivel central de către Comisie, programul LIFE fiind cea mai importantă sursă de finanțare în acest domeniu.

Ce am constatat

¹ În urma modificărilor aduse cadrului juridic al PAC, cifrele pentru 2015 nu conțin cuantificarea erorilor privind ecocondiționalitatea. Este vorba de o schimbare față de 2014, când aceste erori au fost luate în calcul.

Natura și caracteristicile erorilor diferă în mod semnificativ între FEGA și celelalte domenii de cheltuieli din cadrul rubricii Resurse naturale.

Agricultură: susținerea pieței și sprijinul direct (FEGA)

O mare parte din erorile identificate în urma auditurilor Curții sunt cauzate de declarații sau cereri de plată inexacte sau neeligibile depuse de beneficiari, cele mai frecvente erori fiind reprezentate de supradeclararea suprafeței de teren agricol. Erori de acest tip au fost constatate în 12 dintre cele 18 state membre vizitate.

Fiabilitatea datelor din bazele de date aferente sistemelor de identificare a parcelelor agricole (LPIS) s-a îmbunătățit în ultimii ani, dar Curtea continuă să detecteze erori în legătură cu suprafața de teren declarată. Curtea recunoaște faptul că supradeclarările mai mici de 2 % sunt dificil de detectat și de corectat. Cu toate acestea, diferențele mai mari dintre datele privind eligibilitatea înregistrate în sistemul LPIS și suprafața reală de teren eligibil vizibilă pe imaginile ortofoto (imagini aeriene) din baza de date LPIS ar fi trebuit detectate și corectate (de exemplu, erorile identificate de Curte în Grecia, Spania, Italia și Regatul Unit).

O altă sursă de erori legate de suprafața agricolă s explică prin faptul că definițiile naționale ale pășunilor permanente eligibile nu erau conforme cu legislația UE.

În mai multe cazuri de erori cuantificabile identificate la nivelul beneficiarilor finali în agricultură, autoritățile naționale dispuneau de suficiente informații astfel încât să fi putut preveni sau detecta și corecta erorile respective înainte de declararea cheltuielilor aferente către Comisie. Dacă toate aceste informații ar fi fost utilizate pentru corectarea erorilor, nivelul de eroare estimat ar fi fost cu 0,3 puncte procentuale mai mic. În plus, Curtea a detectat patru cazuri în care erorile aparțineau autorităților naționale. Aceste erori au contribuit cu 0,6 puncte procentuale la nivelul de eroare estimat. De asemenea, au fost identificate deficiențe în legătură cu ajustările operate în cadrul evaluării Comisiei cu privire la nivelul de eroare estimat pentru FEGA.

Dezvoltare rurală, mediu, politici climatice și pescuit

Principalele cauze ale erorilor care afectează această categorie de cheltuieli erau neeligibilitatea beneficiarilor, a activităților, a proiectelor sau a cheltuielilor și nerespectarea normelor în materie de achiziții publice. În plus, Curtea a identificat erori legate de nerespectarea angajamentelor de agromediu sau de supradeclararea hectarelor eligibile.

În mai multe cazuri de erori cuantificabile identificate la nivelul beneficiarilor finali în legătură cu cheltuielile din acest domeniu, autoritățile naționale dispuneau de suficiente informații astfel încât să fi putut preveni sau detecta și corecta erorile respective înainte de declararea cheltuielilor aferente către Comisie. Dacă toate aceste informații ar fi fost utilizate pentru corectarea erorilor, nivelul de eroare estimat ar fi fost cu 1,7 puncte procentuale mai mic. În plus, Curtea a detectat unele cazuri în care erorile aparțineau autorităților naționale. Aceste erori au contribuit cu 1,5 puncte procentuale la nivelul de eroare estimat.

Alte elemente ale sistemelor de control intern și performanța

Evaluarea realizată de Curte cu privire la respectarea standardelor internaționale de audit și a principalelor dispoziții de reglementare de către auditurile de conformitate desfășurate de Comisie în domeniul agriculturii indică faptul că acestea erau, per ansamblu, conforme. De asemenea, Curtea a constatat că numărul de dosare deschise și încă nesoluționate legate de procedurile de conformitate a fost redus considerabil de către Comisie. Manualul de audit al Comisiei nu cuprinde însă proceduri de audit detaliate și nu prezintă cerințe în materie de documentație pentru verificarea datelor furnizate de statele membre în legătură cu corecțiile financiare; în anumite cazuri, Curtea nu a identificat probe suficiente și adecvate care să ateste efectuarea acestor controale.

În urma vizitelor desfășurate de Curte la șase agenții de plăți în legătură cu cheltuielile aferente FEGA și FEADR, s-au constatat deficiențe ale controalelor-cheie legate de LPIS, de controalele administrative, de calitatea inspecțiilor la fața locului și de procedurile de recuperare a plăților incorecte. De asemenea, s-au constatat deficiențe în legătură cu controalele administrative desfășurate de cinci dintre cele șase agenții de plăți cu scopul de a verifica eligibilitatea pentru plățile din domeniul dezvoltării rurale. Planurile de acțiune care vizau eliminarea cauzelor primare ale erorilor frecvente sunt în curs de actualizare, dar este nevoie de îmbunătățiri suplimentare în domeniul achizițiilor publice.

În ceea ce privește domeniul pescuitului, Curtea a constatat că toate cele cinci audituri pe care le-a examinat prezentau deficiențe la nivelul supravegherii activităților de audit și al documentării auditurilor. Curtea a reefectuat un audit ce fusese desfășurat de Comisie în România și a constatat deficiențe la nivelul controalelor administrative ale autorității de management, în special în ceea ce privește procedurile de achiziții.

În urma evaluării realizate de Curte pentru 2015 cu privire la aspectele legate de performanță ale proiectelor de investiții din domeniul dezvoltării rurale, s-a constatat că majoritatea proiectelor examinate corespundeau nevoilor beneficiarilor, atât în ceea ce privește sfera lucrărilor prestate și a bunurilor livrate, cât și în ceea ce privește calitatea acestora. Au existat totuși unele proiecte cu dimensiuni mai mari decât ceea ce era necesar. În plus, direcționarea sprijinului și selectarea proiectelor nu au fost atât de riguroase pe cât ar fi fost de așteptat și nu existau suficiente probe cu privire la caracterul rezonabil al costurilor în cazul mai multor proiecte (a se vedea exemplul de mai jos). Per ansamblu, nu s-au observat îmbunătățiri în legătură cu aceste aspecte.

Ce recomandăm

Curtea recomandă următoarele:

• în ceea ce privește FEGA, Comisia ar trebui să depună în continuare eforturi pentru a asigura urmărirea situației acțiunilor întreprinse în cazurile în care legislația națională nu este conformă cu legislația UE și să verifice dacă statele membre ale căror evaluări legate de calitatea LPIS au fost negative iau măsurile corective care sunt necesare;
• în ceea ce privește dezvoltarea rurală, Comisia ar trebui să se asigure că planurile de acțiune ale statelor membre conțin măsuri concrete în vederea reducerii erorilor din domeniul achizițiilor publice;
• în ceea ce privește atât FEGA, cât și dezvoltarea rurală, Comisia ar trebui să ia măsuri pentru a îmbunătăți activitatea organismelor de certificare din statele membre și pentru a se asigura că datele furnizate de statele membre și utilizate pentru calcularea corecțiilor financiare sunt verificate în mod corespunzător;
• în ceea ce privește pescuitul, Comisia ar trebui să ia măsuri pentru a asigura faptul că auditurile de conformitate sunt realizate cu respectarea standardelor internaționale de audit.

Europa în lume
6,9 miliarde de euro

Ce am auditat

Acest domeniu de cheltuieli acoperă cheltuielile efectuate în legătură cu politica externă, cu sprijinul pentru țările candidate și pentru țările potențial candidate la aderarea la UE, precum și în legătură cu asistența pentru dezvoltare și ajutorul umanitar acordate țărilor în curs de dezvoltare sau țărilor vecine (sunt excluse însă fondurile europene de dezvoltare).

Cheltuielile din acest domeniu se efectuează în peste 150 de țări, cu ajutorul unei game largi de instrumente de cooperare și de metode de punere în aplicare. Execuția cheltuielilor se realizează în mod direct de către mai multe direcții generale ale Comisiei – fie la nivel central din Bruxelles, fie la nivelul delegațiilor UE din țările beneficiare – sau în mod indirect, de către țări beneficiare sau organizații internaționale.

Ce am constatat

Cel mai frecvent tip de eroare identificat în urma activității de audit a Curții se referă la cheltuielile neeligibile declarate de beneficiarii finali. Acestea cuprind cheltuieli efectuate în legătură cu activități care nu erau acoperite de un contract sau cheltuieli care fuseseră suportate în afara perioadei de eligibilitate. Curtea a identificat și cazuri de nerespectare a obligațiilor legale sau contractuale, inclusiv în ceea ce privește normele în materie de achiziții, regula de origine, costuri indirecte imputate în mod greșit drept costuri directe sau includerea de taxe neeligibile.

Alte erori pe care Curtea le-a detectat erau legate de acceptarea și închiderea plăților de către Comisie pentru cheltuieli – reprezentând servicii, lucrări sau produse – care nu fuseseră încă suportate de beneficiari sau pentru care beneficiarul nu a putut prezenta documente justificative. Curtea a identificat, de asemenea, întârzieri în ceea ce privește validarea cheltuielilor și ordonanțarea plăților aferente de către Comisie.

Curtea nu a detectat erori la nivelul plăților efectuate direct de către Comisie către bugetele generale ale statelor, având în vedere flexibilitatea considerabilă de care dispune Comisia atunci când decide dacă condițiile de eligibilitate au fost respectate sau nu. Există de asemenea un risc mai redus de eroare la nivelul plăților efectuate pentru activități de sprijin care implică mai mulți donatori internaționali, întrucât costurile care nu sunt eligibile în temeiul normelor UE pot fi acoperite din contribuția altor donatori.

Testele pe operațiuni realizate de Curte au arătat și că, în cazul proiectelor de înfrățire instituțională finanțate prin Instrumentul european de vecinătate și parteneriat, costurile indirecte sunt considerabil mai mari decât nivelul considerat acceptabil în cazul granturilor. Nu există o limită maximă pentru sumele forfetare sau pentru costurile pe bază de rată forfetară în cadrul acestui instrument de înfrățire instituțională, ceea ce antrenează riscul ca partenerul implicat din statul membru să obțină un profit.

Ce recomandăm

Curtea recomandă Comisiei următoarele:

• să își consolideze controalele cu privire la calitatea verificărilor referitoare la cheltuieli realizate la inițiativa beneficiarilor și să îmbunătățească mandatele încredințate auditorilor externi;
• să revizuiască metodologia aplicată de Direcția Generală Vecinătate și Negocieri privind Extinderea pentru a-și calcula nivelul de eroare estimat, cu scopul de a ameliora exactitatea statistică a informațiilor prezentate;
• să ia măsuri pentru a se asigura că fondurile acordate prin intermediul instrumentelor de înfrățire instituțională respectă regula privind nonprofitul și principiul bunei gestiuni financiare.

Securitate și cetățenie
2,1 miliarde de euro

Ce am auditat

Acest domeniu de cheltuieli grupează diferite politici al căror obiectiv comun este de a consolida conceptul de cetățenie a UE prin crearea unui spațiu de libertate, de justiție și de securitate fără frontiere interne. Cheltuielile acoperă domenii precum protecția frontierelor, politica în materie de imigrație și azil, justiția și afacerile interne, sănătatea publică, protecția consumatorilor, cultura, tineretul, informarea și dialogul cu cetățenii. Este vorba de o parte relativă mică din bugetul UE, dar care este în creștere (aproximativ 1,4 %).

Aproape o treime din cheltuieli sunt efectuate prin intermediul a 12 agenții descentralizate în legătură cu care Curtea publică separat rapoarte anuale specifice. Auditul Curții s-a axat pe domeniul Migrație și securitate, care reprezintă partea cea mai mare din cheltuieli (40 %).

Cheltuielile din domeniul Migrație și securitate sunt executate în mare parte în cadrul gestiunii partajate între statele membre și Comisie. Cu toate acestea, în 2015, un sfert important din cheltuieli a fost gestionat direct de către Comisie. Prin urmare, Curtea a examinat principalele sisteme aflate sub responsabilitatea Direcției Generale Migrație și Afaceri Interne din cadrul Comisiei, analizând atât granturile, cât și procedurile de achiziții gestionate direct. Analiza a inclus și o examinare a evaluărilor realizate de către Comisie cu privire la sistemele statelor membre pentru gestionarea fondurilor în cadrul mecanismului de gestiune partajată.

Ce am constatat

În ceea ce privește granturile și procedurile de achiziții gestionate direct de Comisie, Curtea a constatat că fuseseră instituite controalele relevante prevăzute de Regulamentul financiar și că nu existau deficiențe majore.

În schimb, Curtea a identificat unele limitări în evaluările realizate de Comisie cu privire la sistemele de gestiune și de control ale statelor membre utilizate pentru programul SOLID 2007-2013 („Solidaritatea și gestionarea fluxurilor migratorii”). Conform constatărilor Curții, evaluările Comisiei nu au inclus testarea eficacității controalelor interne esențiale, ci s-au concentrat mai degrabă pe înțelegerea procedurilor de control și pe documentarea lor. Din această cauză, este posibil ca rezultatele indicând un risc scăzut obținute de Comisie în urma unor evaluări să nu fie corecte. Mai mult, Comisia a desfășurat un număr relativ redus de audituri ex post în statele membre cu privire la programe pe care le considera cu risc scăzut. În opinia Curții, acest lucru reduce fiabilitatea cheltuielilor efectuate de statele membre în legătură cu programul SOLID.

Administrație
9,0 miliarde de euro

Ce am auditat

Acest domeniu acoperă cheltuielile instituțiilor Uniunii Europene și ale altor organe ale acesteia. Acestea sunt Comisia, Parlamentul, Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), Consiliul European și Consiliul, Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Curtea de Conturi Europeană, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor, Ombudsmanul European și Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor.

Cheltuielile cu resursele umane (salarii, pensii și alocații) reprezintă aproximativ 60 % din total. Restul cheltuielilor sunt legate de clădiri, echipamente, energie, comunicații și tehnologia informației.

Rezultatele auditurilor desfășurate de Curte cu privire la agențiile Uniunii Europene, la alte organisme descentralizate ale acesteia și la Școlile Europene fac obiectul unor rapoarte anuale specifice, care se publică separat, alături de o sinteză a rezultatelor acestor audituri. Cheltuielile Curții de Conturi Europene sunt auditate de o societate de audit externă. Raportul acesteia se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și pe site-ul Curții.

Ce am constatat

Examinarea Curții cu privire la sisteme nu a pus în evidență nicio deficiență semnificativă, per ansamblu. Totuși, au fost identificate câteva domenii în care se mai pot realiza progrese în anumite instituții și organe. Aceste domenii sunt abordate în recomandările următoare.

Ce recomandăm

Curtea recomandă următoarele:

• Parlamentul European ar trebui să intensifice monitorizarea modului în care grupurile politice aplică normele și procedurile legate de achiziții și de ordonanțarea și decontarea cheltuielilor;
• Comisia ar trebui să își amelioreze sistemele în vederea actualizării în timp util a informațiilor privind situația personală a angajaților care sunt utilizate pentru calcularea alocațiilor familiale;
• SEAE ar trebui să consolideze procedurile aplicate în delegații pentru recrutarea personalului local, precum și procedurile aplicate de acestea pentru atribuirea de contracte cu o valoare mai mică de 60 000 de euro.

Fondurile europene de dezvoltare (FED)
3,1 miliarde de euro

Ce am auditat

Prin intermediul fondurilor europene de dezvoltare, Uniunea Europeană furnizează ajutor în cadrul cooperării pentru dezvoltare statelor din Africa, Zona Caraibilor și Pacific (ACP) și țărilor și teritoriilor de peste mări. Cheltuielile și instrumentele de cooperare din cadrul FED au drept obiective eradicarea sărăciei și promovarea dezvoltării durabile și a integrării statelor ACP și a țărilor și teritoriilor de peste mări în economia mondială.

FED sunt finanțate de statele membre ale UE și sunt implementate fie prin proiecte individuale, fie prin intermediul sprijinului bugetar (o contribuție la bugetul general al țării în vederea sprijinirii unei politici sau a unui anumit obiectiv). Fiecare FED este reglementat de propriul regulament financiar.

Acțiunile de asistență externă finanțate de la bugetul FED sunt implementate într-un mediu caracterizat de un grad ridicat de risc, acest risc fiind cauzat, în special, de dispersia geografică a activităților și de capacitatea instituțională și administrativă slabă a țărilor partenere. Ele sunt gestionate în afara cadrului bugetului general al UE de către Comisia Europeană și, în cazul anumitor forme de asistență, de către Banca Europeană de Investiții.

Ce am constatat

Conform constatărilor Curții, cheltuielile FED executate prin intermediul sprijinului bugetar și al acțiunilor cu donatori multipli desfășurate de organizațiile internaționale sunt mult mai puțin expuse riscului de eroare decât alte plăți aferente FED. Această situație este însă legată de natura finanțării și de flexibilitatea considerabilă de care dispune Comisia atunci când decide dacă condițiile generale au fost respectate. De exemplu, în cazul proiectelor cu donatori multipli, Comisia consideră că condițiile pentru plată au fost întrunite atât timp cât suma cu care contribuie alți donatori este suficientă pentru a acoperi costurile care sunt neeligibile conform normelor FED.

În cazul plăților de sprijin bugetar, auditul efectuat de Curte cu privire la regularitate nu poate depăși etapa în care ajutorul este plătit țării partenere. Din această cauză, Curtea nu poate detecta eventualele erori în utilizarea acestor fonduri odată ce ele au fost integrate în bugetul național al țării partenere.

Per ansamblu, la fel ca în anii anteriori, nivelul de eroare constatat în legătură cu cheltuielile aferente FED – inclusiv în cadrul unor declarații finale de cheltuieli care făcuseră obiectul unor verificări ale cheltuielilor și al unor audituri externe – indică existența unor deficiențe la nivelul controalelor ex ante. Erorile legate de lipsa documentelor justificative care să vină în sprijinul cheltuielilor și erorile legate de nerespectarea normelor privind achizițiile (a se vedea exemplele prezentate în continuare) au stat la baza a peste două treimi din nivelul de eroare estimat.

Per ansamblu, dacă Comisia ar fi utilizat toate informațiile disponibile pentru a-și corecta propriile erori sau erorile comise de beneficiarii proiectelor finanțate de FED, nivelul de eroare estimat ar fi fost cu 1,7 puncte procentuale mai mic.

Direcția Generală Cooperare Internațională și Dezvoltare din cadrul Comisiei Europene, care gestionează majoritatea cheltuielilor din cadrul FED, a adoptat în 2015 un nou plan de acțiune cu scopul de a aborda deficiențele de la nivelul sistemului său de control. Este prea devreme pentru Curte să evalueze progresele realizate în legătură cu aceste acțiuni. De asemenea, Curtea a constatat că planul de acțiune anterior, adoptat în 2013, a fost implementat în cea mai mare parte: 19 acțiuni fuseseră puse în aplicare integral, iar cele patru rămase erau în curs la sfârșitul anului 2015.

Ce recomandăm

Curtea recomandă Comisiei următoarele:

• să consolideze monitorizarea calității auditurilor și a verificărilor cu privire la cheltuieli care sunt comandate în mod direct de către beneficiari;
• să își revizuiască estimările cu privire la corecții și să își amelioreze evaluarea referitoare la riscuri și la nivelul de eroare în legătură cu cheltuielile efectuate în cadrul gestiunii indirecte exercitate împreună cu țările beneficiare; și
• să aplice sancțiuni adecvate entităților care nu respectă obligația de a furniza Curții documentele justificative necesare.

Informații de fond

Abordarea auditului – prezentare pe scurt

Opiniile exprimate de Curte în cadrul declarației de asigurare se bazează pe probe obiective obținute prin intermediul unor teste de audit, în conformitate cu standardele internaționale de audit. Această secțiune oferă o scurtă prezentare a modului în care Curtea procedează pentru a elabora declarația de asigurare.

Fiabilitatea conturilor

Conturile anuale ale UE furnizează informații complete și exacte?

• Evaluarea sistemului contabil, pentru a determina dacă acesta reprezintă sau nu o bază corespunzătoare pentru obținerea de date fiabile.
• Verificarea procedurilor contabile cheie, pentru a determina dacă acestea funcționează corect.
• Verificări analitice ale datelor contabile, pentru a determina dacă acestea sunt prezentate într-un mod coerent și dacă pot fi considerate verosimile.
• Testarea directă a unui eșantion de înregistrări contabile, pentru a determina dacă operațiunile subiacente există efectiv și dacă au fost înregistrate corect.
• Verificarea situațiilor financiare, pentru a determina dacă acestea prezintă în mod fidel situația financiară.

Regularitatea operațiunilor

Sunt operațiunile de venituri și operațiunile de plăți contabilizate cu titlu de cheltuieli¹ ale UE, subiacente conturilor acesteia, conforme cu normele aplicabile?

• Din ansamblul bugetului UE, se extrag, prin tehnici statistice, diverse eșantioane de operațiuni, pe baza cărora au loc testări detaliate efectuate de auditorii Curții.
• Operațiunile eșantionate se auditează în detaliu, în general la beneficiarii finali (de exemplu: un fermier, un institut de cercetare, o societate care furnizează lucrări sau servicii contractate prin proceduri de achiziții publice), scopul fiind acela de a obține probe directe care să demonstreze că evenimentul subiacent operațiunii este real, că este înregistrat în mod corespunzător și că nu contravine normelor care reglementează efectuarea plăților în cauză.
• Se procedează la analiza erorilor, acestea fiind clasificate drept cuantificabile sau necuantificabile.
• Se calculează impactul erorilor, prin extrapolarea erorilor cuantificabile, sub forma unui nivel de eroare estimat.
• În vederea formulării opiniei Curții, nivelul de eroare estimat este comparat cu un prag de semnificație de 2 %.
• Se evaluează sistemele pentru venituri, pentru a se determina dacă sunt eficace în asigurarea legalității și a regularității operațiunilor gestionate cu ajutorul lor.
• Se iau în considerare și alte informații relevante, precum rapoartele anuale de activitate și rapoartele altor auditori externi.
• Constatările se discută, în totalitatea lor, atât cu autoritățile naționale, cât și cu reprezentanții Comisiei, pentru a se asigura exactitatea faptelor.
• Opiniile sunt adoptate pe baza activităților de audit pe care Curtea le-a desfășurat și pe baza rezultatelor pe care le-a obținut.

¹ Plățile contabilizate cu titlu de cheltuieli: plățile intermediare, plățile finale și plățile în avans validate și închise.

Mai multe informații cu privire la desfășurarea auditului în vederea declarației de asigurare sunt disponibile în anexa 1.1 la Raportul anual pe 2015 privind execuția bugetului UE.

Organizarea și activitățile Curții de Conturi Europene

Curtea de Conturi Europeană, cu sediul la Luxemburg, este instituția de audit independentă a Uniunii Europene. În cadrul instituției își desfășoară activitatea aproximativ 900 de angajați, care îndeplinesc atât roluri specializate, cât și diverse roluri de sprijin și care provin din toate statele membre ale Uniunii. De la crearea sa, în anul 1977, Curtea a acordat o atenție deosebită importanței gestiunii financiare a Uniunii și a contribuit la îmbunătățirea acestei gestiuni.

Rapoartele de audit și opiniile Curții reprezintă o verigă esențială a lanțului de asigurare a răspunderii pentru gestiunea finanțelor UE. Aceste rapoarte și opinii contribuie la garantarea faptului că cei responsabili de gestiunea bugetului UE dau seamă – în special în cadrul procedurii anuale de descărcare de gestiune – pentru actul de gestiune. Principala instituție responsabilă în acest sens este Comisia, însă celelalte instituții și organe ale UE participă și ele la gestiunea bugetară. De asemenea, statele membre dețin un rol major în cadrul gestiunii partajate.

Sarcinile principale ale Curții sunt următoarele:

• efectuarea de audituri financiare și de audituri ale conformității, ale căror rezultate iau în principal forma unei declarații de asigurare;
• efectuarea de audituri ale performanței, care vizează diferite teme, selectate pentru a maximiza impactul activității Curții; și
• emiterea de avize cu privire la acte legislative legate de gestiunea bugetară și la diverse alte aspecte importante.

Curtea urmărește să își utilizeze resursele într-un mod care să asigure un bun echilibru între diferitele sale activități, în așa fel încât să obțină rezultate solide, precum și o acoperire corespunzătoare a diferitelor domenii ale bugetului UE.

Activitatea Curții contribuie la sensibilizarea cu privire la aspectele legate de gestiunea financiară a Uniunii Europene, precum și la creșterea transparenței în ceea ce privește această gestiune. Prin documentele pe care le elaborează, Curtea furnizează o asigurare cu privire la situația existentă în materie de gestiune a Uniunii și, în același timp, formulează recomandări pentru noi îmbunătățiri – toate acestea, în interesul cetățenilor Uniunii Europene.

2015 Rapoarte speciale