Uniunea Europeană

Ce este și ce face

Prezenta publicație este un ghid despre Uniunea Europeană și activitatea sa.

Prima secțiune explică pe scurt ce este UE.

A doua secțiune, „Ce face Uniunea Europeană”, descrie activitatea pe care o desfășoară UE în peste 40 de domenii diferite pentru a îmbunătăți viața oamenilor din Europa și din afara acesteia.

A treia secțiune, „Cum ia decizii și cum acționează Uniunea Europeană”, descrie instituțiile aflate în centrul procesului decizional al UE și modul în care deciziile lor sunt transpuse în acțiuni.

Pasajele imprimate cu albastru sunt hyperlinkuri către informații mai detaliate din versiunile HTML și PDF ale prezentului ghid.

  HTML PDF PRINT
Prezenta publicație este disponibilă în următoarele formate: HTML PDF General Report Paper General Report

1 Uniunea Europeană pe scurt

Uniunea Europeană (UE) este o uniune economică și politică între 27 de țări europene.

Uniunea Europeană, așa cum o cunoaștem în prezent, își are originea în mai multe tratate semnate în perioada ulterioară celui de Al Doilea Război Mondial. Primul pas a fost promovarea cooperării economice, pe baza ideii ca țările implicate în schimburi comerciale să devină interdependente din punct de vedere economic și să devină astfel mai probabilă evitarea conflictelor. Drept urmare, în 1958, a luat naștere Comunitatea Economică Europeană, cu obiectivul inițial de a consolida cooperarea economică dintre șase țări: Belgia, Germania, Franța, Italia, Luxemburg și Țările de Jos.

De atunci, 22 de alte țări li s-au alăturat (Regatul Unit a părăsit UE la 31 ianuarie 2020), creându-se o imensă piață unică (denumită și piață internă), care continuă să se dezvolte pentru a-și valorifica întregul potențial.

Ceea ce a început ca o uniune pur economică a evoluat treptat, devenind o organizație care acționează în numeroase domenii de politică diferite, de la politici climatice, mediu și sănătate la relații externe, securitate, justiție și migrație.

De mai bine de jumătate de secol, UE asigură pacea, stabilitatea și prosperitatea, ajută la creșterea nivelului de trai, lansând și moneda europeană unică: euro. În prezent, peste 340 de milioane de cetățeni ai UE din 19 țări folosesc euro ca monedă proprie și se bucură de avantajele pe care le oferă aceasta.

Ca urmare a eliminării controalelor la frontieră între cele mai multe dintre țările UE, oamenii pot călători liber pe aproape întregul continent. De asemenea, le este mult mai ușor să trăiască și să muncească într-o altă țară din Europa. Toți cetățenii UE au dreptul și libertatea de a alege țara UE în care doresc să studieze, să lucreze sau să se pensioneze. Fiecare stat membru al UE trebuie să le acorde cetățenilor Uniunii exact același tratament pe care îl acordă propriilor cetățeni în ceea ce privește ocuparea locurilor de muncă, securitatea socială și impozitele.

Piața unică este principalul motor economic al UE. Aceasta permite libera circulație a mărfurilor, serviciilor, capitalurilor și persoanelor. UE își propune să urmeze această direcție și în alte domenii, precum piețele energiei, cunoașterii și de capital, pentru a le garanta cetățenilor europeni beneficii conexe maxime din aceste resurse.

UE depune în continuare eforturi pentru ca instituțiile care o guvernează să fie mai transparente și mai democratice. Deciziile sunt luate în cel mai deschis mod posibil și cât mai aproape de cetățeni. Parlamentului European, ai cărui membri sunt aleși prin vot direct, i-au fost acordate mai multe competențe, iar parlamentele naționale joacă un rol mai important decât în trecut, colaborând îndeaproape cu instituțiile UE.

UE este guvernată de principiul democrației reprezentative, cetățenii fiind direct reprezentați la nivelul UE în Parlamentul European, iar statele membre fiind reprezentate în Consiliul European și în Consiliul Uniunii Europene.

Cetățenii sunt încurajați să contribuie la viața democratică a Uniunii exprimându-și opiniile cu privire la politicile UE pe parcursul elaborării acestora sau sugerând îmbunătățiri ale actelor legislative și politicilor în vigoare. Inițiativa cetățenească europeană le oferă cetățenilor posibilitatea de a se implica și mai mult în politicile UE care le influențează viața. De asemenea, cetățenii pot depune plângeri și pot adresa întrebări cu privire la aplicarea dreptului UE.

Tratatul privind Uniunea Europeană prevede că „Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați.”

Aceste valori sunt parte integrantă din modul de viață european.

Demnitatea umană constituie baza drepturilor fundamentale; aceasta trebuie respectată și protejată.

Drepturile omului sunt protejate de Carta drepturilor fundamentale a UE. Acestea includ dreptul de a nu fi discriminat pe criterii de sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală, dreptul la protecția datelor cu caracter personal și dreptul de acces la justiție.

În 2012, UE a primit Premiul Nobel pentru Pace pentru susținerea cauzelor precum pacea, reconcilierea, democrația și drepturile omului în Europa.

A fi cetățean al UE înseamnă totodată a beneficia de drepturi politice. Fiecare cetățean adult al UE are dreptul de a candida și de a vota în cadrul alegerilor pentru Parlament, fie în țara sa de rezidență, fie în țara de origine.

UE are la bază statul de drept. Toți cetățenii au drepturi egale în fața legii și toate acțiunile UE se bazează pe tratate, asupra cărora statele sale membre au convenit în mod voluntar și democratic. Dreptul și justiția sunt sprijinite de un sistem judiciar independent. Statele care fac parte din UE au conferit Curții de Justiție a Uniunii Europene competența de a se pronunța definitiv în ceea ce privește dreptul UE, iar hotărârile acesteia trebuie să fie respectate de toți.

Statele membre și instituțiile UE

În centrul UE se află cele 27 de state membre și cetățenii acestora. Caracteristica unică a UE este aceea că, deși toate statele membre rămân state suverane și independente, acestea au decis să pună în comun o parte din suveranitatea lor în domenii în care acest lucru are o valoare adăugată.

În practică, aceasta înseamnă că statele membre deleagă unele dintre competențele lor decizionale instituțiilor comune pe care le-au creat, astfel încât deciziile cu privire la chestiuni specifice de interes comun să poată fi luate în mod democratic la nivelul UE.

Statele membre ale Uniunii Europene (2022)


Mai multe instituții sunt implicate în procesul decizional la nivelul UE, în special:

Parlamentele naționale ale statelor membre, precum și două instituții consultative joacă, de asemenea, un rol în luarea deciziilor și în elaborarea legislației. Cele două organisme consultative sunt: Comitetul European al Regiunilor, care este format din reprezentanți ai administrației regionale și locale; și Comitetul Economic și Social European, alcătuit din reprezentanți ai organizațiilor angajaților și ai celor patronale și din grupuri ale părților interesate.

În general, Comisia este cea care propune legi noi, iar Parlamentul și Consiliul le adoptă.

Organismele consultative (Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor) și parlamentele naționale participă la acest proces, furnizând avize privind propunerile, în principal din perspectiva principiilor subsidiarității și proporționalității. Principiul subsidiarității presupune că, exceptând domeniile în care are competențe exclusive, UE acționează doar în cazul în care acțiunea va fi mai eficace la nivelul UE decât la nivel național. Potrivit principiului proporționalității, acțiunea UE trebuie să fie limitată la ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor din tratatele UE.

Statele membre și instituția sau instituțiile UE în cauză pun ulterior în aplicare legislația UE adoptată. A treia secțiune a prezentei publicații conține informații suplimentare despre modul în care UE ia decizii și le pune în aplicare.

Tratatele UE

Orice măsură luată de UE se bazează pe tratatele care au fost aprobate în mod voluntar și democratic de toate țările UE. Tratatele stabilesc obiectivele UE și regulile de funcționare a instituțiilor UE, procedura decizională și relațiile dintre UE și statele sale membre.

În anumite cazuri speciale, nu toate statele membre participă la toate domeniile de politică ale UE. De exemplu, deși moneda euro este moneda unică a UE în ansamblu, în prezent zona euro cuprinde doar 19 state membre, în timp ce Danemarca are clauză de neparticipare, iar celelalte țări încă nu îndeplinesc criteriile de aderare. Douăzeci și două de state membre fac parte din spațiul Schengen, ceea ce înseamnă că cetățenii lor pot trece o frontieră între două dintre aceste țări fără a trebui să prezinte un pașaport. Cinci state membre își mențin propriile controale la frontieră.

Perspective

Pe baza agendei strategice convenite de liderii UE, Comisia von der Leyen a stabilit o cale nouă și ambițioasă către o Uniune Europeană mai verde, mai digitală și mai echitabilă atunci când și-a preluat mandatul în decembrie 2019.

În prezent, UE răspunde provocărilor unei lumi din ce în ce mai complexe, aflată în schimbare rapidă în contextul a două evenimente mondiale istorice – pandemia mondială declarată în martie 2020 și agresiunea neprovocată și nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei în februarie 2022. Pentru a face față acestor noi amenințări, toate cele 27 de state membre trebuie să colaboreze și mai strâns și să acționeze mai rapid ca oricând.

De exemplu, planul de redresare NextGenerationEU a îmbunătățit capacitatea UE de a face față pandemiei de COVID-19 și viitoarelor urgențe sanitare, consolidând în același timp reziliența economiilor și a locurilor de muncă din UE. Pentru a face față acestor crize, UE a fost ferm unită - atât în lupta sa împotriva virusului, cât și în ceea ce privește solidaritatea sa cu Ucraina. În plus, UE nu numai că și-a menținut traiectoria îndrăzneață către un viitor verde și digital, ci a și accelerat-o.

UE nu depinde doar de solidaritatea și eforturile de colaborare ale statelor sale membre, ci urmărește, de asemenea, să obțină contribuții din partea cetățenilor săi și încurajează participarea acestora. Un exemplu recent în acest sens este Conferința privind viitorul Europei. Inițiativa centrată pe cetățeni, care a început în primăvara anului 2021 și s-a desfășurat timp de un an, a reunit sute de mii de cetățeni din întreaga UE pentru a discuta ceea ce contează pentru ei în calitate de europeni.

Instituțiile UE vor examina propunerile conferinței și vor răspunde la acestea.

2 Ce face Uniunea Europeană

A doua parte a prezentei publicații prezintă o sinteză a activităților UE în diferite domenii de politică, incluzând linkuri utile către informații suplimentare.

Martie 2022

Răspunsul la pandemia de COVID-19

Pandemia de COVID-19 a cauzat tragedii umane, a dus la impunerea de restricții și a încetinit economia. UE a luat rapid măsuri pentru a proteja viețile omenești și mijloacele de subzistență și a elaborat un răspuns european comun la provocările sanitare și economice.

Video:

Ce face UE

Solidaritatea este elementul central pe care se bazează răspunsul comun al UE la pandemia de COVID-19. UE mobilizează toate resursele disponibile pentru a ajuta statele membre să își coordoneze răspunsurile naționale. Printre altele, este vorba despre furnizarea de informații obiective cu privire la răspândirea virusului, eforturi eficace de limitare a răspândirii acestuia și acțiuni de remediere a daunelor economice și sociale cauzate de pandemie.

Rezerva medicală rescEU, primul stoc comun al UE de echipamente medicale de urgență, a ajutat statele membre să facă față lipsei de materiale. Strategia UE privind vaccinurile este destinată să accelereze dezvoltarea, producția și distribuirea de vaccinuri împotriva COVID-19. UE a finanțat o parte din costurile inițiale suportate de producătorii de vaccinuri pentru a accelera dezvoltarea și producția de vaccinuri promițătoare, ca parte a strategiei sale de achiziționare de vaccinuri. Până în prezent, cinci vaccinuri sigure și eficace împotriva COVID-19 au fost autorizate pentru folosire în UE, în urma unor recomandări științifice pozitive din partea Agenției Europene pentru Medicamente.

Comisia a asigurat până la 2,6 miliarde de doze de vaccin până în aprilie 2021, iar negocierile continuă pentru contractarea de doze suplimentare. În ianuarie 2021, Comisia a îndemnat statele membre să accelereze campaniile de vaccinare. Livrările de vaccinuri către statele membre ale UE au crescut constant, iar vaccinarea se accelerează. De asemenea, Comisia colaborează cu industria de specialitate pentru a spori capacitatea de producție a vaccinurilor.

Au început lucrările pentru a produce rapid vaccinuri eficace împotriva noilor variante ale virusului. În februarie 2021, Comisia a lansat Incubatorul HERA pentru a se pregăti în vederea combaterii noilor variante ale virusului care cauzează boala COVID-19 și pentru a garanta dezvoltarea și producția rapidă de vaccinuri eficace.

Bugetul pentru perioada 2021-2027 și instrumentul de redresare NextGenerationEU vor pune la dispoziție 1 800 de miliarde EUR pentru a sprijini cetățenii, întreprinderile și regiunile, în special pe cele mai grav afectate de criză. În plus, inițiativa SURE (Instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență) oferă finanțare pentru a menține locurile de muncă și pentru a sprijini familiile din 19 state membre.

În martie 2021, Comisia Europeană a prezentat o propunere de creare a unui certificat digital al UE privind COVID pentru a facilita libera circulație a cetățenilor UE în condiții de siguranță pe durata pandemiei de COVID-19.

UE s-a angajat să garanteze că aceste vaccinuri sigure ajung în toate colțurile lumii. Comisia și statele membre ale UE s-au angajat să aloce peste 2,2 miliarde EUR în favoarea mecanismului COVAX, inițiativa globală menită să asigure un acces echitabil la vaccinurile împotriva COVID-19 și, de asemenea, sprijină campaniile de vaccinare în țările partenere.

Martie 2022

Sănătate

Sănătatea este o prioritate majoră pentru Uniunea Europeană. Politica de sănătate a Uniunii este complementară politicilor statelor membre, pentru a garanta că toți cei care trăiesc în UE sunt protejați de amenințările transfrontaliere grave la adresa sănătății și au acces la asistență medicală de calitate.

Deși organizarea asistenței medicale este responsabilitatea fiecărui stat membru în parte, UE completează politicile naționale pentru a atinge obiective comune. Politica UE în domeniul sănătății este destinată să abordeze amenințări sanitare grave la nivelul UE, să prevină bolile și să le ofere tuturor șanse egale la o sănătate bună și la îngrijiri medicale de calitate. Colaborarea înseamnă, de asemenea, economii de scară, prin punerea în comun a resurselor.

Video:

Ce face UE

UE urmărește să asigure sisteme de sănătate accesibile, eficiente și reziliente în UE. Acțiunile UE vizează, printre altele, vaccinarea (inclusiv împotriva COVID-19), combaterea rezistenței la antimicrobiene și prevenirea și limitarea pandemiei și a altor boli infecțioase.

Rolul UE în pregătirea pentru situațiile în care apar amenințări transfrontaliere grave la adresa sănătății și în formularea unui răspuns la acestea este esențial pentru protejarea cetățenilor din Europa. Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a anunțat o uniune europeană a sănătății mai puternică pentru a aborda crizele sanitare, cancerul și penuriile de medicamente.

Cancerul este o cauză majoră de deces în UE și cauzează costuri ridicate pentru sistemele de sănătate. Pentru a sprijini prevenirea, depistarea, diagnosticarea timpurie și tratarea acestei boli și pentru a garanta o bună calitate a vieții pentru pacienți și supraviețuitori, UE a instituit un plan european de combatere a cancerului. UE este activă în combaterea fumatului, prin intermediul legislației privind tutunul, precum și în promovarea unui stil de viață sănătos.

Strategia în domeniul farmaceutic urmărește să îmbunătățească accesul la medicamente la prețuri abordabile, inclusiv pentru pacienții care suferă de boli rare. Acest plan va sprijini, de asemenea, inovarea și diversitatea lanțurilor de aprovizionare, în vederea consolidării pregătirii noastre pentru situații de criză.

Principalul instrument pentru finanțarea politicilor UE în domeniul sănătății este programul UE pentru sănătate (EU4Health), cu un buget de 5,1 miliarde EUR. Acesta va finanța intervenții pentru a stimula prevenirea bolilor și pregătirea și reziliența sistemelor de sănătate din UE. În plus, programul Orizont Europa va investi 5,4 miliarde EUR în cercetare și inovare în domeniul sănătății.

Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor evaluează amenințările emergente, astfel încât UE și autoritățile sanitare naționale să poată acționa rapid. De asemenea, pentru a garanta că pacienții beneficiază de cele mai bune tratamente, toate medicamentele din UE trebuie să fie aprobate la nivel național sau european înainte de a intra pe piață, prin intermediul Agenției Europene pentru Medicamente.

Cardul european de asigurări sociale de sănătate le permite cetățenilor europeni să beneficieze de îngrijirile necesare atunci când se află în alt stat membru al UE. Legislația UE privind îngrijirile medicale transfrontaliere prevede care sunt drepturile cetățenilor care doresc să beneficieze de îngrijiri medicale în alt stat membru. Prin intermediul rețelelor europene de referință, pacienții cu boli rare sau complexe au acces la cea mai bună expertiză din Europa, fără să trebuiască să își părăsească țara de origine.

Mai multe informații: https://ec.europa.eu/health

Martie 2022

Pactul verde european

Pactul verde european este planul de acțiune al UE menit să transforme Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic. Aceasta este o strategie de creștere care vizează crearea, până în 2050, a unei economii europene moderne, eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitive, fără emisii nete de gaze cu efect de seră, care să nu lase pe nimeni în urmă.

Schimbările climatice și degradarea mediului amenință Europa și întreaga lume. Atmosfera se încălzește, iar clima se schimbă.

Protecția mediului și creșterea economică pot merge mână în mână. În perioada 1990-2019, UE și-a redus emisiile de gaze cu efect de seră cu 24 %, în timp ce economia sa a crescut cu aproximativ 60 %.

Video:

Ce face UE

Pactul verde european stabilește mijloacele prin care Europa va deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Atingerea acestui obiectiv înseamnă crearea unei economii curate și circulare, refacerea biodiversității și reducerea nivelului de poluare. Aceasta necesită participarea tuturor sectoarelor economiei, prin acțiuni precum:

  • investiții în tehnologii ecologice;
  • sprijinirea industriei în demersurile sale de inovare;
  • introducerea unor forme de transport privat și public mai puțin poluante, mai ieftine și mai sănătoase;
  • decarbonizarea sectorului energetic;
  • îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor;
  • colaborarea cu partenerii internaționali pentru îmbunătățirea standardelor de mediu la nivel mondial.

UE s-a angajat să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050 și și-a stabilit ca obiectiv reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990, până în 2030. Prima lege europeană a climei va pune în prim-plan aceste obiective și va garanta că toate politicile UE contribuie la îndeplinirea lor.

Pentru aceasta este nevoie de investiții semnificative atât din partea UE și a sectorului public național, cât și din partea sectorului privat. Planul de investiții al Pactului verde european va mobiliza cel puțin 1 000 de miliarde EUR în investiții durabile, iar Mecanismul pentru o tranziție justă va garanta că nicio regiune nu rămâne în urmă, oferind sprijin specific pentru a permite mobilizarea a cel puțin 50 de miliarde EUR în regiunile cel mai grav afectate. Politicile climatice fac parte din principalele programe de finanțare ale UE, cel puțin 30 % din bugetul pentru perioada 2021-2027 fiind dedicat inițiativelor legate de climă.

La baza Pactului verde european stă obiectivul ambițios de a opri și de a inversa declinul biodiversității prin transformarea sistemelor noastre alimentare și a modului în care utilizăm pădurile, terenurile, apele și mările, precum și prin transformarea sistemelor energetice, a orașelor și a industriei. Noua strategie industrială a UE va ajuta industria europeană să conducă dubla tranziție către neutralitatea climatică și ocuparea poziției de lider în domeniul digital. Tehnologiile digitale vor juca un rol important în realizarea obiectivului climatic al UE pentru 2050, de exemplu prin optimizarea consumului de energie în multe sectoare, inclusiv agricultura, transporturile și industria prelucrătoare.

Schimbările climatice și declinul biodiversității sunt amenințări globale, iar UE va continua să conducă eforturile internaționale de promovare a punerii în aplicare a unor politici ambițioase în materie de mediu, climă și energie în întreaga lume.

Martie 2022

Acțiuni în domeniul climei

UE depune eforturi susținute pentru a deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Pactul verde european prevede mijloacele prin care se poate realiza acest lucru: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, investiții în tehnologii ecologice și protejarea mediului nostru natural, abordând totodată consecințele inevitabile ale schimbărilor climatice.

UE ia măsuri pentru a contracara efectele modificării climei terestre, în special creșterea temperaturii la nivel global ca urmare a activității umane. Creșterea temperaturilor medii are multe consecințe, de exemplu o mai mare frecvență a fenomenelor meteorologice extreme (inundații, secetă, furtuni). Pe lângă faptul că reprezintă o amenințare directă la adresa oamenilor, acestea pot să pună în pericol și producția de alimente și să creeze deficite de apă, care, la rândul lor, pot declanșa foamete, conflicte și migrație.

Video:

Ce face UE

UE are un rol activ în cadrul eforturilor globale de combatere a schimbărilor climatice. Colaborează cu alte țări și regiuni pentru a atinge obiectivele Acordului de la Paris, care vizează menținerea încălzirii globale cu mult sub 2 °C peste nivelurile preindustriale și depunerea de eforturi pentru a limita creșterea la 1,5 °C.

UE s-a angajat să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050 și și-a stabilit ca obiectiv reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990, până în 2030. Prima lege europeană a climei va consacra aceste obiective, în timp ce pachetul de măsuri ambițioase care alcătuiesc Pactul verde european le va permite cetățenilor și întreprinderilor din UE să beneficieze de o tranziție verde durabilă care să nu lase pe nimeni în urmă.

Această tranziție necesită acțiuni din partea tuturor sectoarelor economiei și a societății. Cetățenii și comunitățile pot acționa prin intermediul Pactului climatic european, care îi invită pe toți să participe la clădirea unei Europe mai ecologice.

Strategia UE de adaptare la schimbările climatice promovează măsuri precum construirea de sisteme de protecție împotriva inundațiilor, dezvoltarea unor culturi rezistente la secetă și modificarea reglementărilor privind construcțiile și sprijină acțiunile internaționale pentru reziliența la schimbările climatice.

Dacă nu luăm măsuri pentru combaterea schimbărilor climatice, va fi foarte costisitor pentru UE și pentru restul lumii. În același timp, cererea tot mai mare de tehnologii curate oferă oportunități în materie de inovare, modernizare industrială, locuri de muncă și creștere verde. Pactul verde european reprezintă strategia de creștere prin care acest potențial poate fi valorificat. Politicile climatice fac parte din principalele programe de finanțare ale UE, cel puțin 30 % din bugetul pentru perioada 2021-2027 fiind dedicat inițiativelor legate de climă.

UE dispune de un set cuprinzător de măsuri pentru a reduce emisiile din toate sectoarele economiei. Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii reduce într-un mod eficient emisiile generate de industrie, centralele electrice și aviație în Europa. Statele membre ale UE și-au stabilit, de asemenea, obiective naționale de reducere a emisiilor în alte sectoare, cum ar fi transporturile, construcțiile și agricultura.

Mai multe informații: https://ec.europa.eu/clima

Martie 2022

Mediu

UE are unele dintre cele mai înalte standarde de mediu din lume. Acestea protejează natura și calitatea vieții oamenilor, ecologizează economia și asigură utilizarea atentă a resurselor naturale.

Cu toate acestea, ne confruntăm în prezent cu provocări globale majore, printre care se numără schimbările climatice, pierderea biodiversității și deficitul de resurse. Aceste provocări trebuie abordate de urgență. Va fi nevoie de o transformare profundă și rapidă a societății noastre, a modului în care trăim și a modului în care producem și consumăm. Redresarea UE în urma pandemiei de COVID-19 trebuie să țină seama de mediu, să întărească rezistența Europei, să fie justă și incluzivă pentru toți.

Politica de mediu a UE sprijină în mod crucial Pactul verde european în accelerarea tranziției către o economie neutră din punct de vedere climatic, eficientă sub aspectul utilizării resurselor și regenerativă, care să dea înapoi planetei mai mult decât îi ia.

Video:

Ce face UE

UE depune eforturi pentru a reduce impactul producției și al consumului de bunuri și servicii asupra mediului. Transformarea într-o economie circulară, în care valoarea produselor și a materialelor să dureze cât mai mult timp posibil, iar cantitatea de deșeuri și utilizarea resurselor sunt reduse la minimum, este esențială pentru îndeplinirea obiectivului UE care vizează atingerea neutralității climatice până în 2050 și pentru stoparea pierderii biodiversității.

Noul Plan de acțiune pentru economia circulară, unul dintre principalele elemente constitutive ale Pactului verde, urmărește ca produsele durabile să devină norma în UE. Acesta se concentrează pe zonele cu cel mai mare potențial, precum produsele electronice, bateriile și vehiculele, materialele textile, construcțiile și alimentele. În cadrul planului, Strategia privind materialele plastice urmărește ca toate ambalajele din plastic din UE să devină reutilizabile sau reciclabile până în 2030, în timp ce noi norme vizează reducerea impactului produselor din plastic de unică folosință.

UE trebuie să protejeze resursele naturale și să oprească declinul speciilor și habitatelor pe cale de dispariție. Strategia UE în domeniul biodiversității va extinde zonele protejate de pe uscat și din largul mării, va asigura plantarea a miliarde de arbori și va încuraja, printre alte inițiative, practicile agricole durabile. Pentru aceasta, va porni la drum cu actuala rețea Natura 2000 de zone naturale protejate din întreaga UE, unde activitățile umane durabile pot coexista cu specii și habitate rare și vulnerabile.

Pentru a-i proteja pe cetățeni împotriva presiunilor legate de mediu și împotriva riscurilor la adresa sănătății, UE dorește să garanteze apă potabilă sigură și o apă curată bună pentru scăldat, îmbunătățirea calității aerului, reducerea zgomotului și reducerea sau eliminarea efectelor substanțelor chimice nocive.

UE joacă, de asemenea, un rol de seamă în eforturile internaționale de promovare a dezvoltării durabile. Provocările de mediu nu se opresc la frontiere. Întreaga lume trebuie să ia mai multe măsuri pentru a garanta că aerul, apa, oceanele și alte resurse de apă rămân curate, că solurile și ecosistemele sunt exploatate în mod durabil și că schimbările climatice se mențin în limite gestionabile. De aceea, UE susține standardele de mediu prin acordurile comerciale pe care le încheie cu alte țări.

Martie 2022

Energie

Politica energetică a UE urmărește să garanteze o aprovizionare sigură, competitivă și la prețuri accesibile, ținând cont, în același timp, de nevoia de a ne atinge obiectivele în materie de climă.

Europa se confruntă cu o serie de provocări majore în domeniul energiei. Pe lângă faptul că trebuie să garanteze securitatea aprovizionării cu energie la prețuri rezonabile pentru toți, UE trebuie să treacă de la o economie bazată pe combustibili fosili la un sistem mai curat și neutru din punctul de vedere al emisiilor de carbon.

Pentru a realiza această tranziție, UE trebuie să devină mai eficientă pe plan energetic, să extindă energia din surse regenerabile, să adopte inovarea și noile tehnologii, să consolideze conexiunile energetice transfrontaliere și să reducă dependența de importurile de energie.

Video:

Ce face UE

Fiecare stat membru își definește propriul mix energetic, însă coordonarea normelor la nivelul UE permite îndeplinirea unor obiective politice comune.

Clima și energia sunt legate în mod indisolubil. Sectorul energiei generează 75 % din emisiile de gaze cu efect de seră din UE. Pentru a atinge neutralitatea climatică până în 2050, UE depune eforturi pentru a-și redefini în totalitate sistemul energetic.

Uniunea energetică va realiza această transformare prin îmbunătățirea sinergiilor cu alte domenii de politică, de exemplu transporturile, cercetarea și inovarea, digitalizarea, economia circulară și finanțarea durabilă.

Pachetul legislativ privind o energie curată pentru toți europenii va accelera tranziția către o energie curată și va ajuta UE să își îndeplinească angajamentele asumate în cadrul Acordului de la Paris.

Decarbonizarea sectorului energiei electrice prin utilizarea energiei din surse regenerabile este unul dintre elementele-cheie ale Pactului verde european. Energia din surse regenerabile offshore se numără printre tehnologiile cu cel mai mare potențial. În plus, UE ia măsuri pentru a îmbunătăți eficiența energetică, inclusiv prin renovarea a milioane de clădiri din Europa și prin sistemul său de etichete energetice și proiectare ecologică.

Strategiile propuse de UE privind integrarea sistemului energetic și hidrogenul curat deschid calea către un sector energetic complet decarbonizat, mai eficient și interconectat. În plus, Comisia analizează noi provocări, cum ar fi decarbonizarea sectorului gazelor naturale, de exemplu prin reducerea emisiilor de metan.

Abordarea acestor provocări la nivelul UE oferă, de asemenea, noi oportunități pentru creștere economică, locuri de muncă, cercetare și o piață a energiei mai competitivă și mai durabilă. Consumatorii vor avea, la rândul lor, beneficii: își vor putea schimba furnizorii de energie, reducându-și, în cele din urmă, facturile, și se vor bucura de un aer mai puțin poluat. Printre politicile și măsurile suplimentare care contribuie la asigurarea îndeplinirii obiectivelor UE se numără:

Martie 2022

Transportul și călătoriile

Politica UE în domeniul transporturilor contribuie la bunul mers al economiei, dezvoltând o infrastructură modernă, care accelerează și securizează deplasările, promovând totodată soluții durabile și digitale.

Europa are nevoie de conexiuni eficiente de transport pentru a stimula activitatea întreprinderilor, pentru a favoriza creșterea și ocuparea forței de muncă, pentru turism și activitățile recreative și pentru a menține legăturile dintre oameni. Transportul este contribuitor major la economie, întrucât asigură locuri de muncă pentru aproximativ 10 milioane de persoane. Politica UE în domeniul transporturilor se axează pe crearea unui spațiu european unic rezistent la crize, care să dispună de mijloace de transport mai curate și mai ecologice și bazat pe concurență loială.

Platforma Re-open EU oferă informații practice despre COVID-19 și măsurile naționale în materie de securitate și călătorii în contextul crizei provocate de coronavirus, cum ar fi cerințele privind carantina și testarea în statele membre.

Video:

Ce face UE

Datorită UE, în ultimii 20 de ani am asistat în Europa la progrese considerabile în sectorul transporturilor: un transport aerian, maritim și rutier mai sigur, condiții de muncă mai bune pentru angajați, o ofertă de mobilitate mai largă și la prețuri mai reduse și progrese rapide către soluții digitale și ecologice.

Transporturile reprezintă un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră din UE, iar Pactul verde european prevede o reducere cu 90 % a acestora până în 2050. Pentru a ajunge la o mobilitate mai durabilă și inteligentă, este nevoie de soluții de înlocuire mai abordabile, mai accesibile, mai sănătoase și mai ecologice. Unul dintre obiectivele-cheie este încurajarea utilizării de vehicule ecologice și de combustibili alternativi și consolidarea rolului mijloacelor de transport sustenabile, precum trenul. 2021, Anul european al căilor ferate, a adus în centrul atenției avantajele acestui mod de transport durabil, inteligent și sigur.

Este esențial să se pună accentul pe îmbunătățirea eficienței. Tehnologiile digitale care facilitează mobilitatea automatizată și sistemele inteligente de gestionare a traficului, de exemplu, vor contribui la creșterea eficienței și, totodată, vor asigura un mod de transport mai ecologic.

Finanțată prin Mecanismul pentru interconectarea Europei, cu un buget de peste 25,8 miliarde EUR, infrastructura de transport din UE are drept scop interconectarea întregului continent. Este vorba, printre altele, despre necesitatea de a reduce decalajele dintre rețelele naționale de transport și de a susține investițiile în conexiunile transfrontaliere. De asemenea, aceasta acordă prioritate modurilor de transport care respectă mediul, cum ar fi căile ferate, și dezvoltării de infrastructuri pentru vehiculele care utilizează combustibili alternativi.

Transporturile reprezintă structura de bază a pieței unice, care asigură bunul mers al economiei UE. Crearea unei piețe unice europene în domeniul aviației și inițiativa privind Cerul unic european facilitează funcționarea transportului aerian, asigurând în același timp prețuri mai mici. Întreprinderile feroviare care dețin o licență își pot acum furniza serviciile peste tot în UE, iar companiile maritime își pot exercita activitatea în mai multe țări.

Siguranța și securitatea sunt primordiale. Deși s-au înregistrat progrese notabile în aceste domenii, aproximativ 18 800 de persoane și-au pierdut viața în accidente rutiere în 2020. Din acest motiv, UE depune eforturi pentru a îmbunătăți siguranța rutieră. Politica UE în domeniul transporturilor îi ajută pe călători și în alt mod: pasagerii care se deplasează cu avionul, trenul, vaporul sau autobuzul dispun de anumite drepturi în cazul în care călătoria lor suferă întârzieri sau este anulată.

Martie 2022

Alimentație și agricultură

Politica agricolă comună asigură aprovizionarea cu alimente produse sustenabil, la prețuri decente, pentru cei 447 de milioane de consumatori din UE. În plus, contribuie la combaterea schimbărilor climatice, la gestionarea resurselor noastre naturale și la sprijinirea creării de locuri de muncă și a creșterii în zonele rurale.

Politica agricolă comună (PAC) se aplică în toate țările UE și este finanțată din bugetul UE. Această politică sprijină sectorul alimentar și agricol, care are o importanță fundamentală pentru UE și asigură aproximativ 40 de milioane de locuri de muncă.

Crizele legate de schimbările climatice și pandemia de COVID-19 ne reamintesc cât de fragil este sistemul nostru alimentar și cât de important este să luăm măsurile necesare pentru ca acesta să devină mai rezilient. Asigurarea unui sistem alimentar mai sănătos și mai durabil este un element fundamental al Pactului verde european.

Video:

Ce face UE

PAC oferă sprijin pe diverse căi.

  • Plățile directe care sprijină veniturile agricole. Acestea compensează riscurile și incertitudinile legate de activitatea agricolă și sunt alocate cu condiția respectării unor norme stricte privind siguranța alimentară, mediul și sănătatea și bunăstarea animalelor.
  • Măsurile de piață, pentru a face față situațiilor dificile, cum ar fi o scădere bruscă a cererii din cauza unei probleme de sănătate sau o scădere a prețurilor din cauza unei oferte excedentare temporare.
  • Programele de dezvoltare rurală (cofinanțate de statele membre ale UE), care promovează inovarea și competitivitatea pentru ca zonele rurale să fie atractive pentru cei care doresc să trăiască și să muncească acolo.

În 2019, UE a alocat 57,98 miliarde EUR în favoarea fermierilor din UE, sprijinul pentru venit reprezentând aproape trei sferturi din suma totală.

În propunerile privind viitoarea PAC, accentul să deplasează de la norme și conformitate la performanță și rezultate. Obiectivul este de a promova un sector agricol durabil și competitiv, care poate contribui la obiectivele Pactului verde european. Fermierii, întreprinderile agroalimentare, silvicultorii și comunitățile rurale au un rol esențial de jucat în multe privințe. Printre acestea se numără strategia „De la fermă la consumator”, care are drept obiectiv să contribuie la protecția mediului prin modele durabile de producție și consum. Strategia vizează promovarea unei alimentații sănătoase pentru toți și prevenirea pierderilor și risipei de alimente, asigurând, în același timp, mijloacele de subzistență ale fermierilor. Viitoarea PAC este strâns legată de strategia UE în domeniul biodiversității pentru 2030 și urmează să fie pusă în aplicare începând cu 1 ianuarie 2023, în așteptarea unui acord final între Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene.

Legislația generală a UE în domeniul alimentar urmărește să protejeze sănătatea și interesele cetățenilor, garantând totodată buna funcționare a pieței unice. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară oferă consiliere pe probleme de alimentație pentru a proteja populația, animalele, plantele și mediul. Sistemul de alertă rapidă pentru alimente și furaje contribuie la eliminarea de pe rafturi a alimentelor care nu respectă normele europene. Ori de câte ori apar focare semnificative de boli ale animalelor sau de intoxicații alimentare, autoritățile UE pot urmări produsele prin intermediul sistemului TRACES.

Martie 2022

Oceanele și pescuitul

Oceanele noastre produc cea mai mare parte din oxigenul pe care îl respirăm, reglează condițiile meteorologice și climatice și adăpostesc majoritatea speciilor planetei noastre. Ele sunt, de asemenea, motoare importante ale economiei europene, fiind o sursă de alimente, locuri de muncă, transport și activități recreative. UE depune eforturi pentru a proteja mările și oceanele noastre și pentru a se asigura că acestea rămân sustenabile din punct de vedere ecologic și economic pentru generațiile viitoare.

Ce face UE

Cu o cifră de afaceri de 650 de miliarde EUR în 2018 și cu aproape 4,5 milioane de angajați, economia „albastră” a UE este într-o stare bună. Strategia UE pentru o economie albastră sustenabilă urmărește să valorifice potențialul de creștere durabilă în sectoarele marin și maritim în ansamblu.

Video:

Cu o cifră de afaceri de 650 de miliarde EUR în 2018 și cu aproape 4,5 milioane de angajați, economia „albastră” a UE este într-o stare bună. Strategia UE pentru o economie albastră sustenabilă urmărește să valorifice potențialul de creștere durabilă în sectoarele marin și maritim în ansamblu.

Datorită cercetării și inovării, mările și oceanele sunt o sursă de energie regenerabilă, minerale și produse farmaceutice. UE se află într-o poziție unică în ceea ce privește dezvoltarea energiei din surse regenerabile offshore, datorită numărului și diversității bazinelor sale maritime și scăderii constante a costurilor noilor instalații. Propunerile de maximizare a acestui potențial vor ajuta UE să își îndeplinească obiectivul de a deveni neutră din punct de vedere climatic până în 2050.

Promovând aceste noi oportunități, UE joacă, de asemenea, un rol important în susținerea exploatării responsabile și durabile a mărilor, atât în Europa, cât și la nivel mondial.

Politica comună a UE în domeniul pescuitului urmărește să garanteze că pescuitul și acvacultura (creșterea peștilor în condiții controlate) sunt sustenabile din punct de vedere ecologic, economic și social. Obiectivele sale sunt de a promova o industrie a pescuitului dinamică și durabilă, de a conserva resursele și de a proteja mediul marin, asigurând, în același timp, un nivel de trai echitabil pentru comunitățile de pescari. Această politică include un set de reguli pentru gestionarea flotelor europene de pescuit și pentru conservarea stocurilor de pește. Pentru a preveni pescuitul excesiv, cotele pentru statele membre ale UE stabilesc limite cu privire la cantitatea de pește din fiecare specie care poate fi capturată, în timp ce obligația de debarcare evită practica risipitoare care constă în a arunca înapoi în mare capturile nedorite.

UE a introdus zone protejate pentru a proteja ecosistemele marine și biodiversitatea acestora, împreună cu serviciile pe care le oferă, și urmărește să protejeze cel puțin 30 % din mările UE până în 2030. În plus, normele UE privind combaterea deșeurilor marine reduc impactul negativ al celor 10 produse din plastic de unică folosință întâlnite cel mai des pe plajele și mările Europei, împreună cu uneltele de pescuit pierdute și abandonate.

Politica comună în domeniul pescuitului și politica maritimă vor fi finanțate prin Fondul european pentru pescuit, afaceri maritime și acvacultură. În așteptarea aprobării sale finale, acest fond va furniza peste 6,1 miliarde EUR (2021-2027) pentru dezvoltarea durabilă a sectorului, cu un accent deosebit pe sprijinirea pescuitului costier la scară mică.

Martie 2022

Economie, finanțe și moneda euro

Uniunea economică și monetară oferă o bază comună pentru stabilitate, locuri de muncă și creștere economică în întreaga UE.

Uniunea economică și monetară leagă economiile UE prin politici economice și fiscale coordonate, prin norme armonizate pentru instituțiile financiare, printr-o politică monetară comună și o monedă comună, euro. Este un instrument puternic pentru crearea de locuri de muncă, creștere economică, echitate socială și stabilitate financiară. Totuși, deși în ultimii ani au existat reforme instituționale importante care au urmărit consolidarea uniunii economice și monetare, acest deziderat este subiectul unei activități în continuă desfășurare.

Video:

Ce face UE

Politicile economice și financiare ale UE urmăresc:

  • crearea de locuri de muncă și stimularea investițiilor;
  • promovarea stabilității economice;
  • îmbunătățirea funcționării eficiente a uniunii economice și monetare;
  • reglementarea instituțiilor financiare și a produselor financiare complexe;
  • menținerea stabilității financiare și protejarea contribuabililor în situații de criză financiară;
  • întărirea rolului internațional al monedei euro.

Deși toate cele 27 de state membre fac parte din uniunea economică și monetară, multe dintre ele s-au integrat la un nivel superior și au adoptat euro ca monedă națională. Împreună, aceste țări alcătuiesc zona euro. În prezent, moneda euro este utilizată de peste 340 de milioane de persoane din 19 state membre. Bancnotele și monedele euro reprezintă un simbol tangibil al libertății, al comodității și al oportunităților pe care le oferă UE.

În urma crizei financiare din 2008, UE a luat măsuri pentru a remedia unele dintre deficiențele instituționale evidențiate de criză în cadrul uniunii economice și monetare și pentru a crea un sector financiar mai sigur. UE a consolidat guvernanța economică, a conceput un sistem care protejează stabilitatea financiară în zona euro, a îmbunătățit finanțele publice ale statelor membre și a promovat reforme pentru a încuraja investițiile. În plus, UE a instituit norme armonizate pentru a crește reziliența instituțiilor financiare ale UE și pentru a consolida supravegherea băncilor din zona euro.

Baza solidă reprezentată de uniunea economică și monetară a ajutat statele membre să facă față impactului economic și social fără precedent generat de pandemia de COVID-19. Pandemia a evidențiat necesitatea unui răspuns rapid, decisiv și coordonat în caz de criză. UE a răspuns permițând statelor membre să se abată de la cerințele lor bugetare uzuale, creând instrumentul SURE, în valoare de 100 miliarde EUR, menit să contribuie la protejarea locurilor de muncă și a lucrătorilor și lansând Mecanismul de redresare și reziliență, dotat cu 723,8 miliarde EUR (la prețuri actuale), care nu are precedent și care este elementul central al NextGenerationEU. Mecanismul finanțează investițiile și reformele cuprinse în planurile de redresare și reziliență elaborate de statele membre. Aceste măsuri vor sprijini tranziția verde și pe cea digitală, ajutând totodată țările UE să iasă din pandemie mai puternice.

Martie 2022

Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

UE contribuie la crearea de locuri de muncă mai multe și mai bune în întreaga Europă și are ca obiectiv atingerea unor standarde sociale echitabile pentru toți cetățenii săi, inclusiv prin intermediul Fondului social european Plus pentru perioada 2021-2027, în valoare de 99,3 miliarde EUR.

Responsabilitatea pentru politicile de ocupare a forței de muncă și afacerile sociale este partajată între UE și statele sale membre. Pentru Comisia Europeană, locurile de muncă, investițiile și creșterea economică reprezintă o prioritate absolută, sprijinită și de instrumentul NextGenerationEU – planul de relansare al UE pentru combaterea consecințelor sociale și economice ale pandemiei de COVID-19.

Ce face UE

Politicile UE în domeniul ocupării forței de muncă și al afacerilor sociale sunt menite:

UE oferă și coordonează finanțarea pentru a ajuta statele membre să investească în domenii precum îngrijirea copiilor, asistența medicală, formarea, infrastructura accesibilă și sprijinul pentru găsirea unui loc de muncă. Fondul social european Plus va ajuta milioane de persoane să dobândească noi competențe, în special cele necesare pentru tranziția verde și cea digitală, și să găsească locuri de muncă mai bune. Garanția pentru tineret contribuie la asigurarea faptului că toate persoanele sub 30 de ani primesc o ofertă concretă și de bună calitate de angajare, ucenicie, stagiu sau continuare a educației în termen de 4 luni de la terminarea educației formale sau de la intrarea în șomaj. Între timp, noua inițiativă ALMA (Aim, Learn, Master, Achieve) urmărește să, îi ajute pe tinerii defavorizați care au dificultăți să obțină acces la un loc de muncă sau la formare din motive individuale sau structurale.

Agenda pentru competențe în Europa este concepută pentru a ajuta cetățenii și întreprinderile să dezvolte competențe mai multe și mai bune și stabilește obiective ambițioase care trebuie atinse până în 2025.

Pilonul european al drepturilor sociale consacră principii și drepturi în domeniul egalității de șanse pe piața forței de muncă, al condițiilor de muncă echitabile și al protecției sociale. Un plan de acțiune care să transforme principiile în realitate stabilește obiective-cheie în materie de ocupare a forței de muncă, formare, protecție și incluziune socială care trebuie atinse până în 2030.

Normele UE privind coordonarea securității sociale nu înlocuiesc sistemele naționale, ci protejează drepturile de securitate socială ale persoanelor atunci când acestea se deplasează în interiorul UE (și în Elveția, Islanda, Liechtenstein și Norvegia). Autoritatea Europeană a Muncii garantează că normele UE referitoare la mobilitatea forței de muncă sunt aplicate în mod echitabil, simplu și eficient. Portalul mobilității europene pentru ocuparea forței de muncă, EURES, facilitează contactul între persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și întreprinderile care oferă un loc de muncă, în timp ce serviciul Europass îi ajută pe cetățeni să își creeze CV-urile.

Martie 2022

Locuri de muncă, creștere economică și investiții

UE caută să creeze un mediu de investiții mai atractiv, care să stimuleze creșterea economică și să creeze locuri de muncă. Pentru a realiza acest lucru, încearcă să elimine barierele din calea investițiilor și să se asigure că cetățenii UE dispun de competențele necesare pentru a ocupa locurile de muncă ale viitorului.

UE abordează consecințele pandemiei de COVID-19, depunând în același timp eforturi pentru a-i ajuta pe cetățenii UE să realizeze mai ușor tranziția verde și cea digitală. Scopul său este de a se asigura că transformarea economiei UE este echitabilă și incluzivă, astfel încât fiecare cetățean să poată beneficia de avantajele oferite de dubla tranziție fără ca cineva să fie lăsat în urmă.

Ce face UE

Programul InvestEU este un element al planului de redresare al UE important pentru contracararea consecințelor pandemiei de COVID-19 și pentru realizarea priorităților pe termen lung ale UE. El se sprijină pe succesul Planului de investiții pentru Europa, care a mobilizat peste 500 de miliarde EUR în perioada 2015-2020 pentru a contribui la recuperarea deficitului de investiții cauzat de criza financiară din 2007-2008. Pentru a ajuta investițiile să se redreseze și mai mult, InvestEU oferă o garanție bugetară a UE pentru a ajuta întreprinderile europene să acceseze și să atragă finanțarea de care au nevoie. Scopul său este de a mobiliza investiții suplimentare de cel puțin 372 de miliarde EUR în perioada 2021-2027. Programul se axează pe patru domenii principale de politică:

  • infrastructura sustenabilă;
  • cercetarea, inovarea și digitalizarea;
  • întreprinderile mici și mijlocii; și
  • investițiile sociale și competențele.

În completarea programului, Platforma de consiliere InvestEU va acționa ca un ghișeu unic pentru identificarea, pregătirea și dezvoltarea proiectelor de investiții în întreaga UE.

Trecerea rapidă la o Europă digitală și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei schimbă modul în care lucrăm. Agenda europeană pentru competențe contribuie deja la abordarea acestei provocări și stabilește obiective care trebuie atinse până în 2025. Aceasta pune în practică principii-cheie ale Pilonului european al drepturilor sociale, care vizează crearea unei piețe europene a muncii echitabile și incluzive. Pentru a asigura beneficii concrete pentru cetățeni, pentru 2030 au fost stabilite obiective-cheie privind ocuparea forței de muncă, formarea, protecția și incluziunea socială.

Mecanismul pentru o tranziție justă, Mecanismul de redresare și reziliență și, în viitor, Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice vor ajuta la reducerea disparităților regionale și sociale. Comisia depune, de asemenea, eforturi pentru a identifica măsuri și soluții concrete la problemele demografice cu care se confruntă Europa, astfel încât să fie în măsură să sprijine persoanele, regiunile și comunitățile cele mai afectate.

Martie 2022

Regiuni

Politica regională vizează toate regiunile și orașele din UE pentru a sprijini crearea de locuri de muncă, dezvoltarea durabilă, competitivitatea în afaceri și creșterea economică și pentru a îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor.

Modernizarea aeroporturilor din Rīga și Wrocław; îmbunătățirea mobilității urbane în Atena, Cluj-Napoca și Sofia; conservarea insulei Mont Saint-Michel și protejarea ruinelor orașului Pompei; dezvoltarea infrastructurii de bandă largă în întreaga Lituanie; sprijinirea întreprinderilor din Utrecht și Paredes; reînnoirea instalațiilor de epurare a apelor uzate în Trenčín și Slavonski Brod și promovarea utilizării tehnologiilor informației în universitățile din Nicosia și Ljubljana – iată doar câteva exemple din miile de proiecte cofinanțate din bugetul alocat politicii regionale a UE.

Video:

Ce face UE

Politica regională se bazează pe solidaritatea europeană, stimulând creșterea economică și îmbunătățind calitatea vieții prin investiții strategice. Cea mai mare parte a finanțării este utilizată pentru a ajuta țările și regiunile mai puțin dezvoltate ale UE să recupereze decalajul și, prin urmare, să reducă disparitățile economice, sociale și teritoriale care există încă în UE.

Politica regională este gestionată în comun de Comisie și de statele membre ale UE și de regiunile acestora, care aleg proiectele urmând să fie cofinanțate de UE în cadrul programelor convenite în prealabil cu Comisia. Fondurile UE sunt întotdeauna completate cu fonduri naționale (private și/sau publice).

Prin intermediul programelor de cooperare teritorială europeană (Interreg), politica regională acordă o atenție deosebită nevoilor și potențialului regiunilor frontaliere.

Aproape o treime (392 de miliarde EUR) din bugetul UE pentru perioada 2021-2027 a fost rezervată politicii regionale. Aceste resurse sunt utilizate pentru finanțarea infrastructurilor strategice de transport și comunicații; pentru favorizarea unei tranziții către o economie mai favorabilă mediului; pentru a ajuta întreprinderile mici și mijlocii să devină mai inovatoare și mai competitive; pentru a crea oportunități de angajare noi și durabile; pentru a consolida și moderniza sistemele educaționale și pentru a construi o societate mai favorabilă incluziunii.

În plus, în cadrul NextGenerationEU, Asistența de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei (REACT-EU) va adăuga resurse noi în valoare de peste 50 de miliarde EUR la programele existente în statele membre până în 2023, pentru a sprijini redresarea după pandemia de COVID-19.

Pentru a atinge obiectivul UE de a deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic, Mecanismul pentru o tranziție justă va contribui la mobilizarea a aproximativ 55 de miliarde EUR între 2021 și 2027. Aceste fonduri vor ajuta regiunile cele mai afectate de trecerea la o economie neutră din punct de vedere climatic. Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice propus urmărește, de asemenea, să ajute statele membre să sprijine persoanele care depind cel mai mult de combustibilii fosili în tranziția către neutralitatea climatică.

Martie 2022

Cercetare și inovare

Programul de cercetare și inovare Orizont Europa, cu un buget de 95,5 miliarde EUR, ajută UE să stimuleze crearea de locuri de muncă și creșterea economică și să abordeze unele din cele mai mari provocări cu care ne confruntăm.

Cercetarea și inovarea sunt esențiale pentru economia și societatea noastră. Ele se află în centrul eforturilor europene vizând crearea de locuri de muncă și stimularea creșterii economice și a investițiilor și contribuie la îmbunătățirea vieții oamenilor, aducând schimbări în domenii precum asistența medicală, transporturile și energia. De asemenea, cercetarea și inovarea ne oferă cunoștințele și soluțiile de care avem nevoie pentru a aborda atât probleme urgente precum pandemia de COVID-19, cât și provocări pe termen mai lung, cum ar fi schimbările climatice și lupta împotriva cancerului.

Video:

Ce face UE

UE este cel mai mare laborator de cunoștințe din lume, generând aproape o treime din producția de la nivel mondial din domeniul științei și tehnologiei. Cu toate acestea, în contextul creșterii concurenței, UE trebuie să continue să transforme cercetarea de excelență și ideile inovatoare în produse și tehnologii de succes. Toate statele membre ale UE au propriile politici de cercetare și programe de finanțare, însă multe aspecte importante pot fi abordate cel mai bine sprijinind colaborarea dintre cercetătorii și inovatorii din diferite țări. Din acest motiv, cercetarea și inovarea sunt susținute la nivelul UE, în special prin intermediul programului Orizont Europa.

Orizont Europa este unul dintre cele mai ample și mai ambițioase programe de cercetare din lume – în perioada 2021-2027, în cadrul acestui program se vor realiza investiții în valoare de 95,5 miliarde EUR, la care se vor adăuga și celelalte investiții publice și private atrase de aceste fonduri. Bazându-se pe realizările programului Orizont 2020, Orizont Europa continuă să fie motorul excelenței științifice a Europei, prin intermediul Consiliului European pentru Cercetare și al burselor și schimburilor Marie Skłodowska-Curie. El valorifică, de asemenea, consilierea științifică, sprijinul tehnic și activitățile de cercetare ale serviciului pentru știință și cunoaștere al Comisiei – Centrul Comun de Cercetare.

Orizont Europa a lansat o serie de misiuni ale UE – o nouă modalitate de colaborare pentru a soluționa provocări majore în domeniile sănătății, climei și mediului. Fiecare dintre cele cinci misiuni funcționează ca un set de acțiuni pentru obținerea de rezultate concrete până în 2030.

Orizont Europa sprijină, de asemenea, parteneriate europene, care reunesc UE, autoritățile naționale și sectorul privat pentru a aborda unele din cele mai presante provocări ale Europei prin inițiative concertate în materie de cercetare și inovare. Acestea vor contribui la consolidarea noului Spațiu european de cercetare, care urmărește să creeze o piață unică a UE pentru cercetare, inovare și tehnologie și să le permită țărilor să fie mai eficiente, prin alinierea politicilor și programelor lor din domeniul cercetării.

Accesul liber obligatoriu la publicații și principiile științei deschise se aplică pe tot parcursul programului Orizont Europa.

Martie 2022

Piața unică

Piața unică este una dintre cele mai mari realizări ale UE. Timp de 30 de ani, aceasta a contribuit la facilitarea vieții cotidiene a cetățenilor și a întreprinderilor, permițând bunurilor, serviciilor, persoanelor și banilor să circule liber în întreaga UE.

Grație pieței unice (denumită uneori și piața internă), cetățenii UE pot studia, pot trăi, pot face cumpărături, pot lucra și se pot pensiona în orice stat membru al UE și pot beneficia de produse din întreaga Europă. Societățile își pot extinde operațiunile, iar datorită concurenței prețurile scad și consumatorii au la dispoziție o gamă mai largă de opțiuni. În același timp, UE depune eforturi să se asigure că aceste libertăți mai mari nu compromit caracterul echitabil, protecția consumatorului, drepturile lucrătorilor sau durabilitatea mediului.

Video:

Ce face UE

Susținută de strategia industrială a UE, piața unică joacă un rol esențial în sprijinirea întreprinderilor pe calea către tranziția verde și cea digitală. Piața unică contribuie de asemenea la protecția întreprinderilor împotriva șocurilor și a crizelor legate de aprovizionare, consolidând totodată competitivitatea lor pe plan mondial.

UE depune eforturi pentru:

  • a porni de la învățămintele trase în urma pandemiei de COVID-19 și a invadării Ucrainei de către Rusia, de exemplu, tratând perturbările lanțului de aprovizionare;
  • a se asigura că piața unică creează mai multe oportunități pentru societăți și antreprenori de a-și extinde activitățile comerciale;
  • a înlătura obstacolele care îi împiedică pe oameni să cumpere sau să vândă cu ușurință bunuri și servicii din sau în alt stat membru și pe lucrători să circule liber;
  • a se asigura că aceleași norme privind echitatea, oportunitățile și obligațiile se aplică și economiei digitale;
  • a îmbunătăți reconversia profesională și actualizarea competențelor în toate sectoarele industriale;
  • a asigura accesul la finanțare, standarde și brevete, pentru a construi, a extinde și a proteja rolul de lider al Europei în domeniul tehnologiilor inovatoare.

Noile alianțe industriale în domenii-cheie în care UE depinde de țări din afara UE au un rol esențial în realizarea obiectivelor sale. În cadrul acestor eforturi, UE a prezentat măsuri noi de îmbunătățire a tranziției către o economie circulară și de garantare a unei aprovizionări mai sustenabile cu materii prime critice.

Întreprinderile mici și mijlocii, care reprezintă 99 % din totalul întreprinderilor din UE, furnizează două treimi din ansamblul locurilor de muncă din sectorul privat. Politicile UE încurajează crearea de noi întreprinderi și sprijină întreprinderile inovatoare în eforturile lor de extindere.

Cu bugetul său de 4,2 miliarde EUR pentru perioada 2021-2027, Programul privind piața unică consolidează o gamă largă de activități în domenii precum siguranța alimentară, protecția consumatorilor, standardizarea și concurența, reducând suprapunerile și îmbunătățind coordonarea.

Portalul Europa ta cuprinde informații despre cum este să locuiești, să muncești, să călătorești, să studiezi și să desfășori activități comerciale în alt stat membru. Portalul oferă și acces la servicii precum Europa ta – Consiliere și rețeaua de soluționare a problemelor SOLVIT.

Martie 2022

Protecția consumatorilor

Politica UE privind protecția consumatorilor garantează drepturile consumatorilor și siguranța produselor, îi ajută pe cetățeni să facă alegeri în cunoștință de cauză atunci când cumpără bunuri și servicii și oferă instrumente pentru soluționarea problemelor în cazul în care ceva nu merge bine.

Piața unică a UE înseamnă o mai mare varietate pentru consumatori, mai multă flexibilitate, o calitate mai bună și un raport calitate-preț mai corect. Politica UE privind protecția consumatorilor garantează că drepturile cetățenilor vor fi respectate în cazul în care aceștia se confruntă cu probleme atunci când achiziționează bunuri sau servicii din alte state membre, consolidează încrederea și încurajează comerțul, inclusiv online.

Video:

Ce face UE

Noua agendă privind consumatorii stabilește strategia UE până în 2025. Ea prezintă măsurile pe care le va lua UE pentru a răspunde noilor provocări, cum ar fi pandemia de COVID-19 și tranziția verde și cea digitală. Printre acestea se numără abordarea preocupărilor legate de mediu și de sustenabilitate, asigurarea respectării drepturilor consumatorilor și protejarea consumatorilor vulnerabili.

UE le oferă consumatorilor un set de drepturi practice pe care le pot utiliza atunci când ceva nu merge bine.

  • Cumpărătorii online au la dispoziție 14 zile pentru a-și reconsidera achiziția și a se retrage din contractul de vânzare-cumpărare. Ei pot să returneze un produs în termen de 2 săptămâni și să își primească banii înapoi.
  • Dacă un produs cumpărat în UE (online sau din magazin) nu corespunde descrierii sau nu funcționează adecvat, consumatorul are dreptul la cel puțin o reparație sau o înlocuire gratuită.
  • Normele UE privind creditele ipotecare garantează furnizarea de informații clare în materialele publicitare și informarea în timp util a consumatorilor înainte de semnarea unui contract.
  • Există standarde minime privind drepturile pasagerilor pentru toate modurile de transport, inclusiv furnizarea de informații, asistență și despăgubiri în caz de anulare sau de întârziere prelungită.

De asemenea, UE oferă ajutor pentru soluționarea rapidă și în mod eficient a litigiilor cu comercianții. Platforma de soluționare online a litigiilor le permite consumatorilor și comercianților să soluționeze litigiile privind achizițiile online. Rețeaua centrelor europene ale consumatorilor le furnizează consumatorilor asistență și consiliere cu privire la achizițiile transfrontaliere. Noile norme ale UE vor facilita, începând, cel târziu, de la jumătatea anului 2023, apărarea de către organizații a intereselor colective ale consumatorilor și introducerea de acțiuni în instanță.

În cazul jucăriilor, al aparatelor electrice și al produselor cosmetice și farmaceutice se aplică standarde stricte în materie de siguranță, sănătate și mediu. Normele stricte garantează că produsele nesigure sunt rechemate de pe piață. În fiecare an sute de produse sunt notificate prin intermediul sistemului UE de alertă rapidă pentru produse nealimentare periculoase. În 2021, Comisia a propus revizuirea normelor privind siguranța produselor, pentru a include noi dispoziții pentru piețele online, precum și o revizuire a normelor UE privind creditele de consum.

Planul de acțiune al UE pentru economia circulară aliniază drepturile consumatorilor și drepturile de mediu, punând accent pe produse de mai bună calitate, mai durabile și mai sustenabile.

Martie 2022

Concurență loială

Normele UE în materie de concurență urmăresc să asigure că toate societățile concurează în condiții loiale și egale pe piața unică, în beneficiul consumatorilor, al întreprinderilor și al economiei europene în ansamblu.

Împreună cu autoritățile naționale de concurență și cu instanțele naționale, Comisia aplică normele UE în domeniul concurenței, pentru a se asigura că societățile concurează unele cu altele în condiții loiale. Aceasta contribuie la reducerea prețurilor și la îmbunătățirea calității, încurajează inovarea și eficiența și creează o gamă mai largă de opțiuni pentru consumatori.

Ce face UE

Comisia ia măsuri în ceea ce privește:

  • cartelurile sau alte înțelegeri ilegale între societăți pentru a evita concurența dintre ele sau pentru stabilirea unor prețuri ridicate în mod artificial;
  • cazurile în care actori majori abuzează de poziția lor dominantă de pe piață pentru a încerca să elimine concurenții sau pentru a practica prețuri excesive;
  • fuziuni și preluări între societăți, care ar putea limita concurența pe piața unică;
  • sprijinul financiar (ajutorul de stat) din partea guvernelor UE pentru societăți, care poate denatura concurența pe piața unică prin favorizarea anumitor societăți în detrimentul altora; și
  • promovarea culturii concurențiale pe plan internațional pentru ca societățile din UE să beneficieze de concurență loială pe alte piețe din lume.

Aplicarea politicii în domeniul concurenței creează beneficii pentru cetățenii UE. De exemplu, în 2020, estimările prudente ale Comisiei au preconizat că economiile pentru consumatori provenite din interdicții aplicate cartelurilor și din intervenții în cazul fuziunilor vor însuma între 14 și 23,3 miliarde EUR.

Anchetele realizate de UE în legătură cu practicile anticoncurențiale vizează bunuri, profesii și servicii. Comisia monitorizează asistența pe care guvernele din UE o acordă întreprinderilor pentru a se asigura că acestea nu oferă anumitor societăți un avantaj neloial față de concurenții lor. Ajutorul de stat poate fi permis în cazul în care sprijină sau promovează regiunile defavorizate, întreprinderile mici și mijlocii, cercetarea și dezvoltarea, protecția mediului, formarea, ocuparea forței de muncă sau cultura.

Noile norme privind ajutoarele de stat, introduse în ianuarie 2022, sunt aliniate la obiectivele importante ale UE înscrise în Pactul verde european. Normele respective urmăresc să ajute statele membre ale UE să realizeze obiectivele ambițioase ale UE în materie de energie și climă, sprijinind proiecte de protecția mediului, inclusiv protecția climei și producerea de energie verde.

UE depune de asemenea eforturi pentru a se asigura că legislația sa ține pasul cu transformarea digitală. Actul legislativ privind piețele digitale, de exemplu, va împiedica platformele online care îndeplinesc rolul de controlori de acces să impună întreprinderilor și consumatorilor condiții neloiale, prin intermediul unei liste clare de acțiuni permise și acțiuni interzise. Pe de altă parte, Actul legislativ privind serviciile digitale va impune obligații, valabile la nivelul UE, intermediarilor care prestează servicii digitale prin care consumatorii sunt conectați cu bunuri, servicii sau conținut, facilitând extinderea platformelor mai mici la nivelul întregii piețe unice a UE.

Martie 2022

Fiscalitate și vamă

Deși guvernele naționale stabilesc și colectează taxe și impozite în mod independent, UE este responsabilă pentru o uniune vamală care asigură libera circulație și siguranța mărfurilor pe piața unică.

În general, guvernele statelor membre ale UE au o mare libertate de a-și elabora legile fiscale în funcție de propriile priorități naționale. Atunci când fac acest lucru, trebuie însă să respecte anumite principii fundamentale și să asigure faptul că normele fiscale naționale nu împiedică funcționarea pieței unice a UE.

Uniunea vamală a UE facilitează schimburile comerciale pentru societăți, armonizează taxele vamale aplicate mărfurilor din afara UE și contribuie la protejarea cetățenilor UE și a mediului.

Video:

Ce face UE

UE nu are un rol direct în majorarea sau stabilirea ratelor de impozitare, ci mai degrabă supraveghează normele fiscale naționale, pentru a se asigura că acestea promovează crearea de locuri de muncă și creșterea și a se asigura că taxele și impozitele unei țări nu discriminează consumatorii, lucrătorii sau întreprinderile din alte state membre.

Guvernele tuturor statelor membre trebuie să se pună de acord atunci când este vorba despre luarea de decizii la nivelul UE, astfel încât să se țină seama de interesele tuturor. În ceea ce privește unele taxe și impozite – cum ar fi taxa pe valoarea adăugată sau accizele la benzină, tutun și alcool –, statele membre au convenit asupra unor norme comune prin care să simplifice comerțul transfrontalier online și offline și să asigure condiții de concurență echitabile între întreprinderile și platformele din UE și din afara sa.

În 2021, Comisia și-a prezentat viziunea pentru un sistem fiscal al UE pentru întreprinderi nou, mai echitabil și mai transparent pentru secolul al XXI-lea. Sistemul cuprinde măsuri de reducere a birocrației, de sprijinire a micilor întreprinderi și de combatere a fiscalității abuzive. Prin propunerea sa referitoare la o rată minimă a impozitului pe profit de cel puțin 15 % pentru toate întreprinderile multinaționale, Comisia își propune să facă din UE una dintre primele entități care implementează acordul global fără precedent privind reforma fiscală, din 2021. Acesta ar asigura, în cele din urmă, că toate societățile sunt impozitate în mod echitabil atunci când desfășoară activități comerciale.

Pentru a garanta condiții de concurență echitabile în întreaga piață unică, UE trebuie să funcționeze ca o uniune vamală unică, aplicând aceleași tarife, standarde și proceduri mărfurilor importate din străinătate. Mărfurilor transportate dintr-un stat membru în altul nu li se aplică taxe vamale.

În practică, uniunea vamală a UE este gestionată de serviciile vamale naționale. Acestea protejează consumatorii, animalele și mediul de mărfuri care ar putea fi nocive și contribuie la combaterea crimei organizate, a terorismului și a contrabandei. Imediat după ce sunt vămuite, mărfurile pot circula liber sau pot fi vândute oriunde în Europa.

Martie 2022

Spațiu

Politica spațială a UE contribuie în mod activ la combaterea schimbărilor climatice, stimulează progresele tehnologice și inovarea și îmbunătățește viața cetățenilor UE.

Tehnologia, datele și serviciile din domeniul spațial sunt esențiale pentru viața de zi cu zi a cetățenilor europeni (de exemplu, pentru utilizarea telefonului mobil, a sistemelor de navigație auto și a bancomatelor). Sateliții furnizează, de asemenea, date și servicii prețioase pentru o gamă largă de aplicații, de la transporturi, agricultură și mediu la răspunsul în situații de criză.

Video:

Ce face UE

UE dispune de o industrie spațială competitivă și în creștere, estimată la 62 de miliarde EUR, care asigură locuri de muncă pentru peste 230 000 de persoane și a facilitat lansarea a o treime din toți sateliții aflați în prezent pe orbită.

Următoarele componente emblematice furnizează zilnic servicii spațiale europene.

  • Copernicus este sistemul UE de observare a Pământului. Datele generate de sateliții săi sunt utilizate în multe domenii, de la monitorizarea schimbărilor climatice și a efectelor acestora până la direcționarea serviciilor de urgență și umanitare. Datele furnizate de Copernicus au fost utilizate pentru a localiza navele aflate în primejdie și pentru a răspunde la diverse situații de criză (incendii forestiere, cutremure, inundații), contribuind la salvarea de vieți omenești și de bunuri.
  • Galileo, sistemul propriu de navigație prin satelit al UE, furnizează informații precise și fiabile de poziționare și de sincronizare pentru toate mijloacele de transport – autovehicule, transport feroviar, aviație și alte sectoare. Datorită programului Galileo, 3,2 miliarde de telefoane inteligente sunt echipate cu un sistem de poziționare sigur și independent.
  • Sistemul regional de navigație prin satelit al UE (EGNOS) monitorizează și corectează semnalele de navigație prin satelit pentru utilizatorii din sectorul aviatic, maritim și terestru în mare parte din Europa. 426 de aeroporturi din UE utilizează deja EGNOS pentru a garanta siguranța aterizărilor în condiții meteorologice nefavorabile, evitând întârzierile și redirecționarea.

Programul spațial al UE 2021-2027, cu un buget de 14,9 miliarde EUR, se bazează pe succesul acestor sisteme, axându-se pe o coordonare mai strânsă cu alte domenii de politică europene. Scopul său este de a încuraja progresul științific și tehnic și de a sprijini competitivitatea și capacitatea de inovare a industriei spațiale europene, în special a întreprinderilor mici și mijlocii, a întreprinderilor nou-înființate și a întreprinderilor inovatoare. De asemenea, Comisia a propus două noi inițiative emblematice pentru a consolida conectivitatea sigură prin satelit și managementul traficului spațial.

Prin intermediul statelor membre ale UE și al Agenției Spațiale Europene, UE a dezvoltat tehnologii de talie mondială în domeniul explorării spațiului. Printre realizări se numără dezvoltarea de noi rachete și sateliți și explorarea robotică pe Lună și Marte. Deși explorarea spațiului este importantă din punct de vedere strategic și politic, UE ajută, de asemenea, oamenii de știință să dezvăluie secretele universului: în 2019, un grup de cercetători a prezentat prima fotografie a unei găuri negre.

Martie 2022

Afaceri internaționale și securitate

Datorită politicii sale externe și de securitate comune, UE poate vorbi și acționa pe scena mondială ca o entitate, această politică permițând statelor membre să facă față provocărilor pe care nu le pot soluționa singure și garantând securitatea și prosperitatea cetățenilor UE.

Politica este implementată de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și este sprijinită de Serviciul European de Acțiune Externă, serviciul diplomatic al UE. Acțiunile externe ale UE sunt ghidate de principiile care au inspirat propria sa creare și dezvoltare și pe care aceasta încearcă să le promoveze în întreaga lume, și anume pacea, democrația, statul de drept, drepturile omului și libertățile fundamentale.

Video:

Ce face UE

Într-o perioadă în care amenințările la adresa securității sunt din ce în ce mai numeroase și mai complexe, Busola strategică a UE pentru securitate și apărare va consolida capacitatea UE de a răspunde la crize și amenințări în următorul deceniu. Busola strategică se axează pe:

  • acționarea într-un mod mai rapid și mai decisiv în caz de criză;
  • protejarea cetățenilor împotriva amenințărilor în schimbare rapidă;
  • investirea în capacitățile și tehnologiile de care are nevoie UE;
  • crearea de parteneriate cu alte părți pentru a atinge obiective comune.

UE sprijină țările care se confruntă cu conflicte și crize. Prin intermediul Instrumentului european pentru pace, UE își asumă mai multă responsabilitate în calitate de furnizor de securitate la nivel mondial. Instrumentul finanțează costurile comune ale misiunilor și operațiilor militare din cadrul politicii de securitate și apărare comune și al operațiilor de sprijinire a păcii, în cooperare cu parteneri precum Uniunea Africană. De asemenea, acesta consolidează capacitățile de apărare ale țărilor partenere și ale organizațiilor regionale și internaționale și a avut un rol esențial în sprijinirea Ucrainei în răspunsul său la agresiunea militară a Rusiei.

De la invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, UE a luat de asemenea măsuri pentru a se asigura că securitatea alimentară la nivel mondial este restabilită prin cooperare internațională.

UE și statele sale membre au rămas cei mai mari donatori în răspunsul internațional la criza din Siria, sprijinind populația din Siria și din regiune prin investiții în valoare totală de peste 27 de miliarde EUR începând din 2011.

Portalul global reprezintă noua strategie de investiții a UE menită să stimuleze energia inteligentă, curată și sigură, infrastructura de transport și digitală și să consolideze sistemele de sănătate, de educație și de cercetare din întreaga lume. UE, statele sale membre și instituțiile sale financiare, acționând împreună ca Echipa Europa, urmăresc să mobilizeze până la 300 de miliarde EUR sub formă de investiții publice și private între 2021 și 2027. Portalul global reprezintă contribuția UE la Parteneriatul mondial pentru infrastructură și investiții al G7.

Martie 2022

Parteneriatele internaționale

Parteneriatele și cooperarea pentru dezvoltare se află în centrul politicii externe a UE. UE și statele sale membre sunt cei mai mari donatori de ajutor pentru dezvoltare din lume.

Asistența pentru dezvoltare este unul dintre pilonii acțiunii UE în lume, alături de politicile externă, comercială și de securitate. UE promovează eradicarea sărăciei, dezvoltarea umană, creșterea durabilă și buna guvernanță. Acest lucru se realizează prin crearea de parteneriate pentru abordarea provocărilor globale, cum ar fi schimbările climatice, epuizarea resurselor naturale și migrația ilegală. UE susține multilateralismul eficace și colaborează cu toate părțile interesate, deoarece provocările actuale necesită o guvernanță multilaterală și o cooperare internațională bazată pe norme.

Video:

Ce face UE

UE consideră că parteneriatele internaționale reprezintă o investiție într-un viitor viabil, sustenabil și partajat. Uniunea este un susținător neobosit al Agendei 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă și al Acordului de la Paris privind schimbările climatice. Consensul european privind dezvoltarea prezintă modul în care UE pune în centrul atenției oamenii, planeta, prosperitatea, pacea și parteneriatele în vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare durabilă. UE își structurează acțiunea externă în jurul următoarelor teme:

Parteneriatul Africa-UE rămâne o prioritate-cheie pentru UE.

În 2020, UE a reacționat rapid la criza provocată de pandemia de COVID-19. Abordarea „Echipa Europa” , care combină resursele, expertiza și instrumentele oferite de UE, statele sale membre și instituții financiare, i-a ajutat pe partenerii UE să atenueze impactul pandemiei. UE este, de asemenea, lider în ceea ce privește eforturile menite să asigure accesul tuturor la vaccinuri sigure și eficace. Abordarea „Echipa Europa” se aplică în prezent bugetului UE pentru acțiuni externe: Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională: Europa Globală.

UE alocă aproximativ 10 % din bugetul său acțiunii externe. Delegațiile UE colaborează îndeaproape cu guvernele, organizațiile internaționale, statele membre ale UE și sectorul privat pentru a spori impactul sprijinului acordat de Europa. Împreună, UE și statele sale membre au furnizat în 2020 ajutoare în valoare de 66,8 miliarde EUR.

Valorile reprezentate de respectarea drepturilor omului, a democrației și a statului de drept ghidează acțiunile Uniunii în întreaga lume. Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația se axează pe protejarea și capacitarea oamenilor, pe construirea unor societăți reziliente, favorabile incluziunii și democratice și pe promovarea drepturilor omului în întreaga lume. Datorită Planului de acțiune privind egalitatea de gen, emanciparea femeilor și egalitatea între bărbați și femei se află în prima linie a activității UE.

Martie 2022

Politica de vecinătate și extindere a UE

Pentru a încuraja democrațiile și economiile stabile din țările învecinate, UE încheie parteneriate specifice, bazate pe interese comune și pe cooperare la nivel bilateral sau regional.

Video:

Ce face UE

Politica europeană de vecinătate reglementează relațiile UE cu 16 dintre vecinii săi cei mai apropiați. La sud: Algeria, Egipt, Iordania, Israel, Liban, Libia, Maroc, Palestina (*), Siria și Tunisia. La est: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina.

Această cooperare vizează, în principal:

  • stabilizarea țărilor învecinate, prin abordarea câtorva problematici, printre care: dezvoltarea economică, ocuparea forței de muncă și oportunitățile de angajare pentru tineri, transporturile, conectivitatea energetică, securitatea și migrația;
  • promovarea bunei guvernanțe, a democrației, a statului de drept și a drepturilor omului;
  • facilitarea cooperării la nivel regional, de exemplu prin Parteneriatul estic și Uniunea pentru Mediterana.

În plus, în țările din vecinătatea sudică, UE colaborează cu partenerii săi pentru a găsi soluții la crize (de exemplu, în Siria sau în Libia) și pentru a controla fluxurile migratorii.

Politica de extindere a UE vizează Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo (**), Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia și Turcia. Pentru țările care doresc să devină state membre ale UE, perspectiva aderării este un stimulent puternic pentru întreprinderea unor reforme democratice și economice și, de asemenea, favorizează reconcilierea și stabilitatea. Pentru ca o țară europeană să devină stat membru al UE, aceasta trebuie să respecte standardele democratice (inclusiv statul de drept, drepturile omului și respectarea și protecția minorităților), să aibă o economie de piață funcțională și capacitatea de a face față concurenței și forțelor pieței din UE și să își poată asuma responsabilitățile care decurg din calitatea de membru al UE.

Turcia este partenerul UE în multe domenii esențiale, însă în ultimii ani s-a îndepărtat de valorile și principiile fundamentale ale UE. Prin urmare, negocierile de aderare ale Turciei sunt înghețate efectiv. Pentru UE, asigurarea unui mediu stabil și sigur în estul Mării Mediterane și dezvoltarea unei relații de cooperare și reciproc avantajoase cu Turcia este un interes strategic.

În 2020, UE a furnizat ajutor în valoare de 7,47 miliarde EUR în favoarea regiunilor vizate de politica de vecinătate și de extindere, pentru a contribui la atenuarea impactului pandemiei de COVID-19. UE a oferit un răspuns de urgență, a sprijinit cercetarea, sistemele sanitare și de aprovizionare cu apă și a luat măsuri pentru a aborda consecințele economice și sociale ale pandemiei.

  • Această denumire nu se interpretează ca o recunoaștere a statului Palestina și nu aduce atingere pozițiilor individuale ale statelor membre cu privire la acest subiect.
  • Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu RCSONU 1244/1999, precum și cu Avizul CIJ privind Declarația de independență a Kosovo.

Martie 2022

Comerț

UE promovează comerțul liber. În UE, 35 de milioane de locuri de muncă sunt sprijinite, direct sau indirect, prin schimburi comerciale cu țări din afara UE. UE luptă pentru ca piețele să fie deschise, bazate pe norme și condiții de concurență echitabile și pentru ca peste tot în lume să se aplice cele mai înalte standarde internaționale.

UE este cea mai mare putere comercială din lume și una dintre cele mai deschise economii. O treime din produsul intern brut al UE depinde de comerț. Se preconizează că, în viitor, 85 % din creșterea globală va proveni din afara Europei. UE negociază și încheie acorduri comerciale internaționale în numele statelor sale membre.

Video:

Ce face UE

Politica comercială a UE reglementează comerțul cu bunuri și servicii, dar și alte domenii, precum aspectele comerciale ale proprietății intelectuale și investițiile străine directe.

În februarie 2021, Comisia a prezentat o nouă strategie, care stabilește trei obiective principale:

  • sprijinirea redresării și transformării economiei UE, astfel încât să sprijine ambițiile noastre verzi și digitale;
  • elaborarea unor norme globale pentru a garanta că acestea sunt echitabile și durabile;
  • creșterea capacității UE de a-și apăra interesele și de a-și exercita drepturile.

În centrul strategiei se află angajamentul de a reforma Organizația Mondială a Comerțului, astfel încât aceasta să poată răspunde mai bine provocărilor comerțului modern.

Politica comercială poate juca un rol important în combaterea schimbărilor climatice și a degradării mediului. Prin urmare, UE va îmbunătăți punerea în aplicare și asigurarea respectării capitolelor privind dezvoltarea durabilă din acordurile sale comerciale. Mai precis, UE va propune ca respectarea Acordului de la Paris privind schimbările climatice să devină un element esențial în viitoarele acorduri comerciale și de investiții.

UE promovează un comerț deschis și echitabil și luptă împotriva protecționismului. Încearcă să stabilească un echilibru între deschidere și protejarea cetățenilor și a întreprinderilor împotriva practicilor comerciale neloiale. Prin numirea recentă a responsabilului cu aplicarea dispozițiilor în materie comercială, UE dorește o maximizare a beneficiilor acordurilor comerciale pentru întreprinderi, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii și fermieri, precum și asigurarea faptului că partenerii săi comerciali își onorează angajamentele, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea durabilă.

UE a încheiat 46 de acorduri comerciale cu 78 de parteneri din întreaga lume. În 2020, UE a ajuns la un nou acord comercial cu Mexicul și a intrat în vigoare acordul comercial cu Vietnamul. Doar în primele 10 luni de la aplicare, acordul cu Japonia a sporit exporturile UE către această țară cu circa 7 %.

Ca urmare a ieșirii Regatului Unit din UE la 31 ianuarie 2020, cele două părți au semnat Acordul comercial și de cooperare dintre UE și Regatul Unit la 30 decembrie 2020.

Martie 2022

Ajutor umanitar și protecție civilă

UE, împreună cu statele membre, se numără printre cei mai importanți donatori de ajutor umanitar din lume. Oferă ajutor esențial pentru milioane de persoane din întreaga lume și coordonează asistența de urgență în Europa și în lume.

UE răspunde la situațiile de criză și asigură furnizarea rapidă și eficace a asistenței de urgență prin intermediul a două canale principale: ajutor umanitar și protecție civilă. UE urmărește:

  • să salveze și să protejeze vieți omenești, să prevină și să aline suferința și să protejeze integritatea și demnitatea populațiilor afectate de catastrofe naturale și de crizele provocate de om;
  • să ofere un răspuns rapid la situațiile de urgență, atât în cadrul UE, cât și în afara acesteia;
  • să reducă riscul producerii de dezastre, de exemplu prin acțiuni de atenuare a consecințelor schimbărilor climatice;
  • să îmbunătățească pregătirea pentru cazurile de dezastre, de exemplu prin sisteme de alertă timpurie;
  • să asigure o tranziție ușoară atunci când se încheie o operațiune de urgență, prin conectarea cu strategiile de ajutor pentru dezvoltare;
  • să consolideze reziliența generală a populațiilor, de exemplu investind în măsuri care să le ajute să se pregătească pentru dezastre viitoare; precum și
  • să protejeze și să asigure viitorul copiilor victime ale dezastrelor.
Video:

Ce face UE

De peste 30 de ani, UE colaborează cu diverși parteneri pentru a sprijini operațiuni umanitare în 110 țări. În 2021, UE a furnizat ajutor umanitar în valoare de peste 2,4 miliarde EUR. Este un donator umanitar de prim rang în multe situații de criză, furnizând, de exemplu:

  • asistență de urgență pentru sprijinirea persoanelor care fug din calea invaziei rusești din Ucraina;
  • asistență umanitară pentru refugiați și persoane strămutate în Bangladesh, Etiopia, Somalia și Yemen;
  • ajutor de urgență pentru persoanele strămutate în Siria și refugiații din țările vecine;
  • proiecte umanitare de salvare și asistență în comunitățile cele mai afectate din Republica Centrafricană și Sudanul de Sud;
  • asistență de urgență prin poduri aeriene umanitare în țări fragile și afectate de conflicte precum Afganistan.

De asemenea, UE trimite echipe de intervenție în caz de urgență și canalizează ajutorul către regiunile afectate din UE și din întreaga lume prin intermediul mecanismului său de protecție civilă. Astfel de acțiuni includ:

  • răspunsul la pandemia de COVID-19 din Europa și din întreaga lume, inclusiv furnizarea de materiale specifice necesare prin intermediul rescEU și repatrierea cetățenilor UE blocați în străinătate;
  • trimiterea de experți și de echipamente în țări afectate de cutremure (Haiti), erupții vulcanice (Tonga), incendii de pădure (Balcanii de vest și zona mediteraneeană), precum și efortul de a controla izbucnirea epidemiei de Ebola în Guineea în 2021;
  • direcționarea a milioane de articole de urgență (cum ar fi truse de prim ajutor, corturi și paturi) către Ucraina și țările învecinate în cadrul celei mai mari operațiuni de la crearea mecanismului.
Mai multe informații: https://ec.europa.eu/echo

Martie 2022

Drepturi fundamentale

UE garantează o serie de drepturi fundamentale. Respectarea drepturilor fundamentale este o valoare comună pentru UE și statele sale membre și ghidează acțiunea UE atât în interiorul, cât și în afara frontierelor sale.

UE nu este o simplă piață unică pentru bunuri și servicii. Europenii împărtășesc valorile și drepturile stabilite în tratatele UE și în Carta drepturilor fundamentale a UE.

Ce face UE

Carta drepturilor fundamentale a UE reunește toate drepturile personale, civice, politice, economice și sociale de care se bucură persoanele din UE. Aceste drepturi sunt garantate în țările UE și oriunde se aplică legislația UE și includ demnitatea umană, libertatea de exprimare și de asociere, dreptul la nediscriminare, dreptul la azil și dreptul la un proces echitabil.

În plus, carta consacră drepturi specifice legate de cetățenia UE în temeiul tratatelor UE, acordând cetățenilor UE:

Protecția drepturilor fundamentale este de asemenea garantată prin dispoziții legislative specifice ale UE, cum ar fi Regulamentul general privind protecția datelor, legislația care urmărește să prevină discriminarea pe motive de sex, rasă, etnie, religie, handicap, vârstă sau orientare sexuală și dispoziții legislative care protejează avertizorii de integritate și victimele criminalității.

De asemenea, UE asigură protecția drepturilor fundamentale prin măsuri de politică specifice și prin cooperarea strânsă cu țările UE și cu societatea civilă, de exemplu în ceea ce privește infracțiunile motivate de ură și discursurile de incitare la ură, egalitatea de gen și nediscriminarea, justiția civilă și penală, digitalizarea justiției, protecția datelor, respectarea statului de drept, drepturile copilului și drepturile consumatorilor.

Activitatea legislativă și politică a UE în domeniul drepturilor fundamentale este sprijinită de programul „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori”.

UE depune eforturi pentru a realiza o Uniune a egalității prin intermediul unui set de strategii care vizează combaterea stereotipurilor și crearea unor condiții care să asigure participarea deplină și liberă a tuturor la societatea europeană.

De asemenea, UE promovează și apără valorile universale în toată lumea. În 2021, UE a lansat programul privind drepturile omului și democrația la nivel global, în valoare de 1,5 miliarde EUR, din 2021 până în 2027. De asemenea, UE a instituit un regim mondial de sancțiuni în materie de drepturi ale omului, care îi permite să vizeze mai bine persoanele responsabile de încălcări grave la nivel mondial.

Martie 2022

Justiția și statul de drept

UE depune eforturi pentru a asigura aplicarea uniformă a legislației UE, pentru a soluționa problemele juridice transfrontaliere cu care se confruntă cetățenii săi și pentru a promova și susține statul de drept.

UE dorește să creeze un spațiu de justiție în care cetățenii și întreprinderile să poată soluționa problemele juridice în alte state membre ale UE la fel de ușor ca atunci când sunt în țara lor. Un spațiu comun de justiție fără frontiere și fără obstacole va garanta că cetățenii se pot baza pe un set de drepturi și că pot avea acces la justiție în toate țările din UE.

Ce face UE

Cetățenii UE pot locui, studia, lucra și desfășura activități comerciale oriunde în UE. De aceea, ar putea fi nevoiți să se adreseze autorităților judiciare dintr-un alt stat membru.

UE dorește să consolideze încrederea reciprocă între instanțele și administrațiile statelor membre, astfel încât acestea să își recunoască reciproc hotărârile judecătorești. Acest lucru este deosebit de important în cauzele civile, cum ar fi divorțul, custodia copilului sau cererile de întreținere.

Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust) facilitează cooperarea între autoritățile judiciare naționale pentru a ajuta la combaterea unor infracțiuni grave, cum ar fi corupția, terorismul și traficul și distribuția de droguri. De exemplu, mandatul european de arestare a înlocuit lungile proceduri de extrădare pentru a returna infractori suspectați sau condamnați înapoi în țara în care vor fi sau au fost judecați. Între timp, strategia UE privind drepturile victimelor urmărește să garanteze că toate victimele criminalității din UE beneficiază de sprijinul și protecția de care au nevoie.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene se asigură că legislația UE se aplică în același mod în toate statele membre. UE depune eforturi pentru modernizarea sistemelor de justiție din UE, pentru a ține pasul cu transformarea digitală și pentru a asigura un acces mai ușor și mai rapid la justiție. Progresele înregistrate pot fi urmărite prin intermediul tabloului de bord al UE privind justiția, care furnizează date privind eficiența, calitatea și independența sistemelor de justiție din toate statele membre, în timp ce portalul e-justiție pune la dispoziție un ghișeu unic pentru toate chestiunile legate de justiție.

Prin stat de drept – una dintre valorile fundamentale ale UE – se înțelege faptul că sistemele juridice independente și eficiente trebuie să le ofere tuturor cetățenilor din UE protecția judiciară adecvată. Este necesar ca toate celelalte valori să fie protejate, acest lucru fiind esențial pentru funcționarea UE. Astfel, se garantează aplicarea legislației UE, eficiența pieței interne și se promovează încrederea reciprocă, întreprinderile putând să funcționeze într-un mediu favorabil.

UE conlucrează cu statele membre pentru a susține și a consolida statul de drept printr-un mecanism de evaluare a statului de drept și prin furnizarea de sprijin tehnic și de finanțare pentru reformele din domeniul justiției.

Martie 2022

Egalitatea de gen

Egalitatea între femei și bărbați este o valoare fundamentală a UE, instituită prin Tratatul de la Roma din 1957. UE continuă să depună eforturi pentru a combate discriminarea bazată pe gen și pentru a transforma egalitatea de gen în realitate.

Deși femeile din Europa ar trebui să se bucure de egalitate, emancipare și siguranță, ele sunt în continuare suprareprezentate în sectoarele cu salarii mai mici, subreprezentate în posturile de decizie din politică și afaceri și câștigă în medie cu 13 % mai puțin decât bărbații în întreaga UE. Violența și hărțuirea pe criterii de gen sunt în continuare larg răspândite.

Video:

Ce face UE

Activitatea UE privind egalitatea de gen se desfășoară sub egida Strategiei privind egalitatea de gen 2020-2025. Obiectivul său este de a pune capăt violenței pe criterii de gen, de a combate stereotipurile de gen, de a elimina disparitățile de gen de pe piața forței de muncă și de a promova echilibrul de gen în procesul decizional și în politică. Strategia se bazează pe decenii de inițiative ale UE privind egalitatea de gen.

Pentru a asigura respectarea principiului egalității de remunerare pentru muncă egală, consacrat în Tratatul de la Roma, Comisia a propus măsuri de asigurare a transparenței salariale, inclusiv obligații de raportare a diferențelor de remunerare între femei și bărbați pentru întreprinderile mari. Angajații vor avea, de asemenea, dreptul la despăgubiri pentru discriminarea salarială.

Violența împotriva femeilor reprezintă una dintre formele de discriminare bazate pe criteriul de sex cel mai frecvent întâlnite în Europa. Comisia a propus noi norme la nivelul UE pentru combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, care vizează pedepsirea autorilor infracțiunilor și asigurarea unei mai bune protecții a femeilor, inclusiv online. Toate statele membre și UE au semnat Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul).

De asemenea, UE depune eforturi pentru a ajuta femeile să spargă plafonul de sticlă în afaceri și în politică și pentru a stimula participarea femeilor în sectorul digital. În special, Comisia urmărește să îmbunătățească echilibrul de gen în consiliile de administrație ale celor mai mari societăți cotate la bursă din UE.

Dar viața nu înseamnă numai muncă și bani. Directiva privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată, care a intrat în vigoare în iulie 2019 și a trebuit să fie transpusă de statele membre până în august 2022, introduce noi drepturi pentru a ajuta la găsirea echilibrului în ceea ce privește partajarea responsabilităților între femei și bărbați. Aceasta acoperă concediul de paternitate, concediul pentru creșterea copilului și concediul de îngrijitor, precum și formulele flexibile de lucru pentru părinți și îngrijitori.

UE urmărește să îmbunătățească viața fetelor și a femeilor din întreaga lume prin intermediul Planului său de acțiune pentru egalitatea de gen III. Acesta promovează aspectele legate de egalitatea de gen în acțiunea sa externă, inclusiv în domenii precum cooperarea pentru dezvoltare și negocierile comerciale. UE a avut, de asemenea, rolul de a negocia includerea obiectivelor privind egalitatea de gen în Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă.

Martie 2022

Rasismul și egalitatea

UE urmărește să se asigure că oricine se poate bucura de drepturile și libertățile fundamentale și de participarea egală în societate, indiferent de originea sa.

Deși discriminarea pe motive de rasă sau origine etnică este interzisă în UE, rasismul și discriminarea rasială persistă. UE depune eforturi pentru a combate rasismul și intoleranța pe toate fronturile.

Ce face UE

UE își intensifică eforturile de combatere a rasismului și a discriminării prin intermediul Planului de acțiune al UE de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025 și prin numirea primului coordonator antirasism.

UE respinge și condamnă toate formele de rasism și intoleranță. Planul de acțiune de combatere a rasismului stabilește o serie de măsuri pentru:

  • a combate rasismul și discriminarea rasială prin intermediul legislației și dincolo de aceasta și pentru a se asigura că legislația UE care interzice discursurile de incitare la ură și infracțiunile motivate de ură, inclusiv în mediul online, este aplicată pe teren;
  • a intensifica acțiunile de combatere a rasismului structural;
  • a contribui la amplificarea vocilor persoanelor cu origine rasială sau etnică minoritară și a reuni actori de la toate nivelurile într-un efort comun de a construi o viață fără rasism și discriminare pentru toți;
  • a furniza finanțare pentru construirea unor societăți favorabile incluziunii și pentru promovarea toleranței și a pluralismului;
  • a promova diversitatea în rândul personalului Comisiei și a asigura un loc de muncă fără discriminare și favorabil incluziunii pentru toți, indiferent de originea rasială sau etnică sau de culoarea pielii.

Tratamentul inegal pe motive de rasă sau origine etnică, inclusiv în ceea ce privește încadrarea în muncă, este interzis în temeiul Directivei privind egalitatea rasială, al Directivei privind egalitatea de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și al Cartei drepturilor fundamentale a UE.

Există politici de combatere a anumitor forme de rasism. De exemplu, strategia UE de combatere a antisemitismului urmărește să prevină toate formele de antisemitism, să promoveze viața evreiască, comemorarea și educația cu privire la Holocaust. Există și un cadru strategic pentru promovarea egalității romilor.

Directiva privind drepturile victimelor protejează victimele infracțiunilor motivate de ură. Strategia UE privind drepturile victimelor (2020-2025) urmărește să se asigure că toate victimele infracțiunilor beneficiază de sprijin și protecție, indiferent de locul din UE unde are loc infracțiunea.

De asemenea, UE acordă atenție și prevenirii și combaterii răspândirii urii în mediul online, protejând în același timp libertatea de exprimare. Codul de conduită privind combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură din mediul online din 2016 le-a permis utilizatorilor să semnaleze discursurile online de incitare la ură și le permite platformelor să revizuiască și să elimine rapid conținutul ilegal sau dăunător.

Martie 2022

Egalitatea pentru persoanele LGBTIQ

UE garantează cetățenilor săi o serie de drepturi fundamentale, protejând-i de discriminare. Printre aceștia se numără și membrii comunității LGBTIQ.

Potrivit unui sondaj realizat în 2019, circa 76 % dintre europeni consideră că persoanele gay, lesbiene sau bisexuale ar trebui să aibă aceleași drepturi ca persoanele heterosexuale. Cu toate acestea, persoanele lesbiene, gay, bisexuale, transgen, intersexuale și queer (LGBTIQ) pot suferi de discriminare în multe aspecte ale vieții și pot fi ținta unor discursuri de incitare la ură și a unor acte de violență.

Ce face UE

În 2020, Comisia a adoptat prima sa strategie privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ, care abordează discriminarea, siguranța, incluziunea și egalitatea.

Strategia se bazează pe 20 de ani de acțiuni la nivelul UE. Începând din 1999, UE are puterea de a acționa în cazurile de discriminare pe motiv de orientare sexuală. Printre acțiunile UE se numără următoarele:

În mai multe țări din lume, relațiile dintre persoanele de același sex sunt încă incriminate, persoanele LGBTIQ beneficiind de foarte puțină protecție. UE încurajează alte țări să se asigure că orientarea sexuală, identitatea de gen sau caracteristicile sexuale nu pot constitui motive de violență sau de sancțiuni penale.

În calitate de donator major la nivel mondial, UE a susținut financiar proiecte care vizează combaterea discriminării împotriva persoanelor, în special prin intermediul Instrumentului european pentru democrație și drepturile omului. Începând din 2016, UE a sprijinit proiecte implementate în Asia, Africa, America Latină și Europa de Est. În 2018, UE a lansat un fond pentru a sprijini activiștii și organizațiile din zonele în care persoanele LGBTIQ se confruntă cu un risc mai mare de discriminare.

Martie 2022

Handicap

UE promovează incluziunea activă și participarea deplină în societate și în economie a persoanelor cu handicap în condiții de egalitate cu ceilalți și le protejează de discriminare și violență.

Aproximativ 87 de milioane de persoane din UE trăiesc cu o anumită formă de handicap. Ele au aceleași drepturi și libertăți fundamentale ca orice altă persoană, inclusiv dreptul la egalitate și nediscriminare și dreptul de a nu fi exploatate, supuse violenței și abuzului. UE depune eforturi pentru a crea o Europă fără bariere, care să sprijine persoanele cu handicap și să le permită să se bucure pe deplin de drepturile lor.

Ce face UE

UE și toate statele sale membre sunt părți la Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap. În plus, Carta drepturilor fundamentale a UE și tratatele UE angajează în continuare UE să promoveze politici care abordează drepturile și nevoile persoanelor cu handicap.

Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030, care este ancorată în Convenția ONU și se sprijină pe strategia precedentă și pe Pilonul european al drepturilor sociale, stabilește inițiative concrete pentru a se asigura că persoanele cu handicap pot:

  • să se bucure de același drept la liberă circulație ca orice altă persoană. Tichetul european de parcare și cardul european pentru persoanele cu handicap, deja testate în opt state membre, facilitează recunoașterea reciprocă a statutului și a drepturilor persoanelor cu handicap între țările UE;
  • să aibă o mai bună participare pe piața forței de muncă prin măsuri specifice de îmbunătățire a oportunităților lor de angajare;
  • să trăiască independent, oriunde și cu oricine aleg. Centrul de resurse AccessibleEU va contribui la îmbunătățirea accesului la transporturi, clădiri, informații, mass-media audiovizuală, comunicații și tehnologii;
  • să participe în societate și în economie și să beneficieze de protecție împotriva discriminării și a violenței. Printre scopurile strategiei se numără asigurarea egalității de șanse în toate privințele, precum și a accesului la justiție, educație, cultură, sport și turism.

În ultimii ani, o serie de inițiative și acte legislative ale UE au contribuit la îmbunătățirea vieții persoanelor cu handicap în Europa. Actul european privind accesibilitatea stabilește cerințe obligatorii pentru accesibilitatea anumitor produse și servicii esențiale. De asemenea, există norme specifice pentru a asigura protecția împotriva discriminării și egalitatea de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă.

Mai mult, UE se angajează să sensibilizeze opinia publică cu privire la provocările cu care se confruntă zilnic persoanele cu handicap și la instrumentele de care acestea au nevoie pentru a-și îmbunătăți viața. Ziua europeană a persoanelor cu handicap, sărbătorită la începutul lunii decembrie a fiecărui an, contribuie la aducerea aspectelor legate de handicap în atenția publicului larg. În fiecare an, Premiul „Access City” recompensează un oraș care a depus eforturi remarcabile pentru a deveni mai accesibil.

Martie 2022

Persoanele de peste 50 de ani

UE depune eforturi pentru a ajuta cetățenii să ducă o viață sănătoasă, activă și independentă cât mai mult timp posibil. Ea completează acțiunile statelor membre în domenii precum ocuparea forței de muncă, sănătatea și educația și coordonează acțiunea comună în privința epidemiilor.

Tendințele demografice arată că, în următoarele decade, proporția bătrânilor în UE va crește semnificativ. Cartea verde privind îmbătrânirea populației a Comisiei a lansat o dezbatere privind provocările și oportunitățile societății europene în îmbătrânire. Țările UE abordează impactul îmbătrânirii prin îmbunătățirea sistemelor de educație și de dobândire a competențelor, prin încurajarea unei vieți profesionale mai lungi și mai cuprinzătoare și prin promovarea reformelor sistemelor de protecție socială, inclusiv de pensii și de îngrijire pe termen lung.

Ce face UE

UE interzice prin lege discriminarea pe motive de vârstă de către angajatori. Rețeaua europeană a organismelor de promovare a egalității contribuie la garantarea aplicării uniforme pe întreg teritoriul UE a normelor UE privind egalitatea și nediscriminarea.

Inițiativele UE precum Agenda pentru competențe în Europa, Pactul privind competențele și Planul de acțiune pentru educația digitală contribuie la pregătirea populației pentru o lume a muncii în schimbare. Proiectele finanțate de Fondul social european Plus ajută milioane de europeni să dobândească competențe noi și să își găsească locuri de muncă mai bune în fiecare an.

Fie pentru avansarea în carieră, fie pentru dezvoltarea personală, nu e niciodată prea târziu să înveți. O gamă largă de posibilități pentru persoanele de peste 50 de ani – de la cursuri de învățare și formare la locul de muncă până la proiecte finanțate de UE – sunt puse la dispoziție prin Erasmus+.

EURES, rețeaua de servicii europene pentru ocuparea forței de muncă, ajută persoanele care sunt în căutarea unui loc de muncă într-un alt stat membru, în timp ce normele UE facilitează coordonarea sistemelor naționale de securitate socială, protejând drepturile persoanelor care se mută în interiorul Europei sau care se stabilesc la pensie în Europa.

Un nou regim facultativ de pensii, produsul paneuropean de pensii personale (PEPP), oferă în prezent persoanelor mai multe opțiuni și le permite să facă în continuare economii în același produs, chiar dacă s-au mutat într-o altă țară a UE. Din trei în trei ani, Comisia publică un raport privind adecvarea actuală și viitoare a veniturilor persoanelor în vârstă din statele membre. Prin intermediul Strategiei privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030, UE va contribui la combaterea lacunelor din protecția socială, din regimurile de pensii, pentru persoanele cu handicap.

UE este activă în diverse domenii, cum ar fi promovarea unor stiluri de viață sănătoase, sprijinirea unor servicii de sănătate mai eficace și mai sustenabile, prevenirea bolilor și intensificarea combaterii cancerului.

UE sprijină financiar organizații neguvernamentale care promovează dreptul la un tratament echitabil și care contribuie la rezolvarea problemei discriminării pe motive de vârstă, cum ar fi AGE Platform Europe (Platforma europeană a persoanelor în vârstă).

Martie 2022

Economia și societatea digitală

UE este hotărâtă să transforme anii 2020 în „deceniul digital” al Europei. Ea depune eforturi pentru a se asigura că tehnologiile digitale funcționează pentru toți, contribuind, în același timp, la realizarea neutralității climatice până în 2050 și asigurându-i Europei poziția de lider în economia digitală.

Tehnologiile digitale nu au avut niciodată un loc mai important în viața noastră. În timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19, acestea le-au permis oamenilor să rămână conectați, au menținut întreprinderile active și s-au dovedit a fi esențiale pentru educație și formare. Ele sunt, de asemenea, importante pentru combaterea schimbărilor climatice, inclusiv prin sisteme inteligente în domeniile energiei și transportului.

Video:

Ce face UE

Au fost deja puse bazele transformării digitale. Acțiunile UE au adus beneficii precum:

Strategia digitală propusă de UE va continua să ofere soluții digitale în beneficiul cetățenilor, al întreprinderilor și al planetei. Ea se concentrează pe trei obiective: tehnologie în serviciul cetățenilor, o economie echitabilă și competitivă și o societate deschisă, democratică și durabilă.

Comisia a propus un set cuprinzător de norme pentru platformele online care își desfășoară activitatea în UE, cu scopul de a proteja drepturile fundamentale ale cetățenilor online, de a contracara pericolele care pot apărea în mediul virtual și de a stimula inovarea. În plus, strategia acoperă și alte aspecte, de la securitate cibernetică și date până la educație digitală și democrație. Busola pentru dimensiunea digitală, aflată în stadiul de propunere, transpune ambițiile UE pentru 2030 în obiective concrete. Protejarea valorilor UE și a drepturilor fundamentale și a securității cetățenilor este un element-cheie.

Programul Europa digitală, care va beneficia, în perioada 2021-2027, de finanțare în valoare de peste 7,5 miliarde EUR, va accelera investițiile în domenii precum supercalculul, inteligența artificială și competențele digitale. De asemenea, va asigura utilizarea pe scară largă a tehnologiilor digitale în întreaga economie și societate, inclusiv prin intermediul centrelor de inovare digitală.

Tranziția digitală va fi sprijinită și de alte programe, inclusiv Orizont Europa, care pune accent pe cercetare și dezvoltare tehnologică și aspectele digitale ale Mecanismului pentru interconectarea Europei. În plus, în cadrul fondului de redresare NextGenerationEU, statele membre ar trebui să aloce transformării digitale 20 % din sprijinul financiar de care beneficiază în baza Mecanismului de redresare și reziliență.

Martie 2022

Un internet mai sigur

UE aplică cele mai stricte norme în materie de protecție a datelor și a vieții private. Acestea urmăresc să garanteze că mediul online este sigur și echitabil atât pentru cetățeni, cât și pentru întreprinderi și contribuie la protejarea oamenilor, în special a copiilor, împotriva conținutului ilegal și dăunător.

Creșterea rapidă a serviciilor online din ultimii ani le-a adus numeroase beneficii europenilor, dar, în același timp, prezintă și eventuale noi riscuri. Prin urmare, UE depune eforturi pentru a se asigura că legislația sa ține pasul cu transformarea digitală și că ceea ce este ilegal în lumea reală este ilegal și în lumea virtuală.

Video:

Ce face UE

Protecția datelor cu caracter personal și a vieții private reprezintă un drept fundamental în UE. UE aplică standarde ridicate privind protecția datelor și a vieții private de decenii întregi. În ceea ce privește protecția datelor și confidențialitatea comunicațiilor, legea le conferă cetățenilor drepturi, pe care organizațiile care le prelucrează datele trebuie să le respecte. Ca reacție la realitățile erei internetului, Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD) le conferă cetățenilor drepturi opozabile, inclusiv dreptul de a fi uitat.

În paralel, UE a luat inițiative menite să transforme lumea digitală într-un loc sigur. Strategia de securitate cibernetică își propune să consolideze reziliența colectivă a UE față de amenințările cibernetice și să contribuie la garantarea faptului că toți cetățenii și toate întreprinderile pot beneficia pe deplin de servicii și instrumente digitale de încredere și fiabile.

Comisia combate răspândirea online a dezinformării și a informațiilor false pentru a asigura protejarea valorilor și a sistemelor democratice europene. Printre inițiativele sale se numără Planul de acțiune și Codul de bune practici privind dezinformarea, al căror scop este să combată știrile false și dezinformarea, Planul de acțiune pentru democrația europeană și Observatorul european al mass-mediei digitale.

Codul de conduită al UE privind combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură din mediul online urmărește să garanteze că cererile de eliminare a conținutului rasist și xenofob sunt tratate rapid. Mai multe companii, inclusiv Facebook, Twitter, Instagram și Snapchat, s-au angajat să revizuiască majoritatea acestor cereri în mai puțin de 24 de ore și să elimine conținutul, dacă este necesar.

Siguranța copiilor în mediul online este esențială. Strategia europeană pentru un internet mai bun pentru copii a influențat politicile naționale în majoritatea statelor membre și a stabilit un criteriu global de referință pentru protejarea și capacitarea copiilor în mediul online. Rețeaua centrelor pentru un internet mai sigur, finanțată de UE, contribuie la creșterea gradului de sensibilizare cu privire la siguranța online și la promovarea participării copiilor. Noile norme privind serviciile mass-media audiovizuale le impun platformelor online de partajare a materialelor video să ia măsuri pentru a restricționa accesul copiilor la conținutul dăunător, în timp ce Actul legislativ privind serviciile digitale prevede obligații specifice de abordare a riscurilor semnificative la adresa bunăstării copiilor. Comisia a prezentat, de asemenea, o strategie a UE pentru o combatere mai eficace a abuzului sexual asupra copiilor.

Martie 2022

Cetățenii și democrația

UE încurajează transparența și participarea democratică la un sistem politic european corect și echitabil și promovează în mod activ participarea cetățenilor la procesul decizional al UE.

UE este guvernată de principiul democrației reprezentative, cetățenii fiind direct reprezentați la nivelul UE în Parlamentul European, iar statele membre ale UE fiind reprezentate în Consiliul European și în Consiliul Uniunii Europene. UE depune eforturi pentru a proteja democrația europeană, a promova alegerile libere și corecte și a sprijini drepturile electorale ale cetățenilor UE.

Video:

Ce face UE

La alegerile din 2019 pentru Parlamentul European, s-a înregistrat cea mai mare prezență la vot din ultimii 20 de ani (peste 50 %), ceea ce arată un nivel sănătos de participare democratică în rândul cetățenilor UE și dorința acestora de a fi auziți.

Conferința privind viitorul Europei a fost lansată ca parte din angajamentul UE de a-i asculta pe cetățeni și de a le da posibilitatea să aibă un cuvânt mai greu de spus în legătură cu ce face UE și cu modul cum funcționează pentru ei. Inițiativa, cu durata de un an, le-a oferit europenilor o ocazie unică de a-și exprima ideile și așteptările printr-o serie de dezbateri și discuții conduse de cetățeni.

Cetățenii UE pot contribui la procesul decizional european în diverse moduri. Site-ul „Exprimați-vă părerea!” oferă cetățenilor și întreprinderilor posibilitatea să își împărtășească părerile despre noile politici și legislația existentă ale UE. În același timp, inițiativa cetățenească europeană le permite cetățenilor să solicite Comisiei să propună acte legislative în domenii aflate sub responsabilitatea UE, de îndată ce inițiativa acumulează un milion de semnături din cel puțin șapte state membre. Dialogurile cu cetățenii le oferă oamenilor ocazia să le adreseze întrebări politicienilor din UE, să formuleze observații și să spună ce impact au asupra lor politicile UE.

Planul de acțiune pentru democrația europeană urmărește să îi abiliteze pe cetățenii europeni și să consolideze democrația în UE, prin măsuri de promovare a alegerilor libere și corecte, de combatere a dezinformării și de sprijinire a libertății mass-mediei. Ca parte din activitatea sa în acest domeniu, Comisia a stabilit acțiuni concrete destinate să sporească siguranța jurnaliștilor și a profesioniștilor din domeniul mass-mediei și să îi protejeze de procese abuzive.

Comisia a propus norme noi prin care să se asigure transparența mai mare a publicității politice plătite, a cărei importanță a crescut în campaniile electorale din UE în ultimii ani. De asemenea, Comisia a propus actualizarea normelor actuale ale UE privind finanțarea partidelor politice din UE și drepturile electorale ale cetățenilor mobili. Comisia raportează o dată la trei ani cu privire la progresele înregistrate în direcția unei cetățenii a UE și la noile priorități pentru anii următori în domeniul drepturilor ce decurg din cetățenia UE.

Martie 2022

Bugetul UE

Bugetul UE oferă resursele de care UE are nevoie pentru a-și duce la îndeplinire politicile. Prin punerea în comun a resurselor la nivelul UE, statele membre realizează mai mult decât acționând singure și pot găsi soluții la provocări care nu cunosc frontiere, cum ar fi schimbările climatice sau pandemia de COVID-19.

Bugetul UE constă în planuri pe termen lung (7 ani). Parlamentul European și țările UE (prin intermediul Consiliului) decid cu privire la bugetul pentru fiecare an, pe baza unei propuneri din partea Comisiei. Bugetul anual pe 2022 este de aproximativ 170 de miliarde EUR – o sumă mare, în termeni absoluți, dar care reprezintă numai aproximativ 1 % din bogăția generată de economiile UE în fiecare an. Mai puțin de 7 % din buget se cheltuie cu administrația UE.

Bugetul UE este finanțat în principal prin venituri din taxe vamale, contribuții bazate pe taxa pe valoarea adăugată, contribuții bazate pe deșeurile de ambalaje din plastic nereciclate și o contribuție directă din partea țărilor UE, cunoscută sub denumirea de contribuție bazată pe venitul național brut. Pentru a combate orice utilizare abuzivă a fondurilor UE, Oficiul European de Luptă Antifraudă investighează în mod independent fapte de corupție, fraudă și alte activități ilegale care implică fonduri UE și elaborează o politică antifraudă pentru Comisie.

Ce face UE

Bugetul UE s-a aflat în centrul răspunsului Europei la criza provocată de pandemia de COVID-19, prin intermediul unui pachet de investiții în valoare de 2 000 de miliarde EUR. Pachetul constă din bugetul UE pe termen lung (1 211 miliarde EUR pentru perioada 2021-2027) și din NextGenerationEU (un instrument temporar creat pentru a da avânt redresării, în valoare de 807 miliarde EUR). Fondurile din acest pachet sunt utilizate pentru a sprijini redresarea economică a Europei și pentru a orienta tranziția către o UE modernă, sustenabilă și rezilientă. Pentru a finanța NextGenerationEU, UE se împrumută de pe piețele de capital. Sumele împrumutate vor fi rambursate pe termen lung, până în 2058. UE analizează posibilitatea introducerii de noi surse de venituri pentru bugetul UE, care să contribuie la aceste rambursări.

Pentru a da câteva exemple, fondurile de la bugetul UE i-au permis Uniunii să semneze acorduri preliminare de achiziție cu companiile farmaceutice pentru vaccinuri împotriva COVID-19. Astfel, s-au putut obține până la 4,2 miliarde de doze de vaccin.

În 2022, când Rusia a invadat Ucraina, bugetul UE a fost mobilizat pentru a oferi asistență de urgență și sprijin la frontieră și în țările UE și pentru a atenua consecințele umanitare ale războiului.

Martie 2022

Migrație și azil

Politica UE în domeniul migrației și al azilului ajută Europa să facă față cu eficacitate provocărilor legate de migrație.

UE face eforturi pentru a combate migrația ilegală și introducerea ilegală de persoane, cu scopul de a salva vieți și de a securiza frontierele externe ale UE, continuând totodată să atragă noi talente și competențe.

Datorită măsurilor luate de UE pentru a-și controla frontierele externe și pentru a gestiona migrația, sosirile ilegale au scăzut cu aproape 90 % din 2015 până în prezent.

Ce face UE

Pe baza progreselor înregistrate începând din 2016, propunerea Comisiei din 2020 referitoare la un nou pact privind migrația și azilul va institui un sistem eficace de gestionare a migrației și a sosirilor ilegale, inclusiv în perioadele de criză. Noul cadru va asigura distribuirea echitabilă a responsabilității și a solidarității între statele membre, oferind totodată certitudine solicitanților individuali.

Pactul garantează că persoanele care au cu adevărat nevoie de protecție vor avea dreptul de a rămâne în UE, în timp ce prima strategie a UE privind returnarea voluntară și reintegrarea urmărește să ajute persoanele care nu au drept de ședere în UE să se întoarcă în mod voluntar în țările lor de origine și să profite de oportunitățile oferite acolo.

O nouă politică privind migrația legală își propune să atragă persoane cu competențe și talente noi, care vor aduce beneficii economiei UE, să consolideze cooperarea cu țările din afara UE și să îmbunătățească gestionarea globală a migrației pe termen lung.

Integrarea și incluziunea sunt esențiale pentru persoanele nou-venite în Europa, pentru comunitățile locale și pentru starea de bine pe termen lung a societăților noastre, precum și pentru stabilitatea economiilor noastre. Deși politica de integrare este în primul rând responsabilitatea statelor membre, UE își intensifică acțiunile în acest domeniu. Planul de acțiune privind integrarea și incluziunea pentru perioada 2021-2027 are ca obiectiv garantarea incluziunii pentru toți prin facilitarea accesului la locuri de muncă, la îngrijiri medicale, la locuințe și la educație.

Intensificarea răspunsului la introducerea ilegală de migranți reprezintă o provocare comună pentru UE, pentru statele membre ale acesteia și pentru țările partenere. Din 2015 până în prezent, operațiunile desfășurate de UE și de statele membre au condus la salvarea a peste 650 000 de vieți pe mare. Planul de acțiune reînnoit al UE de combatere a introducerii ilegale de migranți stabilește măsuri pentru combaterea și prevenirea introducerii ilegale, în cooperare cu țările partenere.

UE este o zonă de protecție pentru persoanele care fug din țara lor de origine din cauza de persecuțiilor sau a vătămărilor grave la care sunt expuse. Ca urmare a invadării Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, UE a acționat rapid pentru a oferi sprijin imediat persoanelor care fugeau din calea războiului, inclusiv protecție temporară în UE. Sistemul de protecție temporară oferă drepturi precum permise de ședere, acces la piața forței de muncă și la locuințe, îngrijiri medicale și acces la educație pentru copii.

Martie 2022

Spațiul Schengen

UE conține o zonă de călătorie fără frontiere pentru peste 425 de milioane de persoane din 26 de țări, precum și pentru cetățenii din afara UE care locuiesc în UE sau care o vizitează ca turiști, ca studenți sau în scop de afaceri.

Datorită Acordului Schengen s-au eliminat treptat controalele la multe dintre granițele interne ale UE. În prezent, aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-o țară din spațiul Schengen și lucrează în alta, în timp ce 3,5 milioane de persoane călătoresc zilnic între țări Schengen. În plus, spațiul Schengen contribuie la funcționarea pieței unice, permițând bunurilor și serviciilor să circule liber.

Video:

Ce face UE

Din 1985, spațiul Schengen a crescut continuu, ajungând să cuprindă majoritatea țărilor UE (cu excepția Bulgariei, Ciprului, Croației, Irlandei și României), plus patru țări din afara UE (Elveția, Islanda, Liechtenstein și Norvegia).

Cu toate acestea, eliminarea frontierelor interne nu se poate realiza în detrimentul securității. Întrucât nu se efectuează controale la frontierele lor interne, țările din spațiul Schengen și-au unit forțele pentru a îmbunătăți securitatea prin controale mai stricte la frontierele lor externe, pe baza unui set de norme comune.

Cooperarea operațională între autoritățile responsabile de asigurarea respectării legislației care aparțin statelor membre este esențială pentru asigurarea securității în interiorul UE. Unul dintre principalele instrumente este Sistemul de informații Schengen, utilizat pentru schimb de date în timp real privind persoanele și obiectele căutate și dispărute.

În 2017, UE a introdus noi norme pentru a consolida verificările prin consultarea bazelor de date relevante vizând toate persoanele care trec frontierele sale externe, inclusiv cetățeni din UE, pentru a asigura faptul că ele nu reprezintă o amenințare la adresa securității interne sau a ordinii publice. Până la sfârșitul anului 2023, va fi instituit un nou sistem pentru verificarea prealabilă a călătorilor din afara UE care nu au nevoie de viză pentru a vizita spațiul Schengen. Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) se va aplica și Bulgariei, Ciprului, Croației și României. El va contribui la eliminarea lacunelor existente în materie de informații de securitate, evitând, în același timp, așteptarea la frontieră de către călători.

Pe baza lecțiilor învățate în urma pandemiei de COVID-19, noile norme propuse urmăresc să asigure faptul că controalele la frontierele interne sunt introduse doar în ultimă instanță. În plus, ele introduc instrumente comune pentru gestionarea mai eficientă a frontierelor externe în cazul unei crize de sănătate publică.

Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) joacă un rol important în protejarea frontierelor externe ale UE și în gestionarea migrației. Prima mobilizare a noului corp permanent al agenției a început la 1 ianuarie 2021. El va atinge capacitatea sa maximă de 10 000 de ofițeri până în 2027.

Martie 2022

Afacerile interne și securitatea cetățenilor

Uniunea Europeană caută să garanteze siguranța și securitatea tuturor cetățenilor de pe teritoriul UE și din toate păturile societății, atât în lumea fizică, cât și în cea virtuală.

Europenii ar trebui să poată avea încrederea că libertatea și securitatea le sunt pe deplin protejate, indiferent unde se deplasează în interiorul UE. Țările membre ale Uniunii, agențiile și alți parteneri colaborează pentru a garanta siguranța cetățenilor și pentru a combate amenințările și criminalitatea. UE, pe de altă parte, instituie politici și instrumente pentru a facilita și a consolida această cooperare.

Ce face UE

Noua strategie a UE privind uniunea securității pentru perioada 2020-2025 se axează pe trei domenii prioritare:

  • combaterea criminalității organizate și a traficului de persoane;
  • combaterea terorismului și a radicalizării; și
  • combaterea criminalității informatice.

Impactul criminalității organizate asupra victimelor și a economiei este uriaș. Potrivit estimărilor, se pierd anual între 218 și 282 de miliarde EUR. Printre acțiunile de consolidare a eforturilor Uniunii în acest domeniu se numără: o nouă strategie a UE de combatere a criminalității organizate, Strategia UE în materie de droguri 2021-2025, Planul de acțiune al UE privind traficul de arme de foc și Strategiile UE de combatere a traficului de persoane și a abuzului sexual asupra copiilor.

Cu noua sa Agendă privind combaterea terorismului, Comisia dorește să intensifice lupta împotriva acestui fenomen și să anticipeze, să prevină și să răspundă mai bine la amenințările teroriste, pentru a proteja mai bine populația. Un pachet de propuneri legislative vizează consolidarea normelor UE în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului. UE caută, de asemenea, să prevină radicalizarea. Începând din 7 iunie 2022, companiile de internet trebuie să elimine conținutul cu caracter terorist publicat online în termen de 1 oră de la emiterea ordinului de eliminare de către autoritățile naționale.

Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) se ocupă de toate domeniile combaterii criminalității și terorismului și colaborează cu țări partenere din afara UE și cu organizații internaționale. Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust) facilitează cooperarea dintre autoritățile judiciare naționale pentru a ajuta la combaterea formelor grave de criminalitate organizată, în timp ce mandatul european de arestare a înlocuit procedurile de extrădare îndelungate, pentru ca infractorii suspectați sau condamnați să fie returnați țării în care vor fi sau au fost judecați.

UE combate toate aspectele criminalității informatice. Noua strategie de securitate cibernetică a UE urmărește să garanteze că toți cetățenii și toate întreprinderile pot beneficia pe deplin de servicii și instrumente digitale fiabile și de încredere, în timp ce Regulamentul UE privind securitatea cibernetică consolidează mijloacele de apărare ale UE împotriva criminalității informatice transfrontaliere la scară largă.

Eforturile de consolidare a frontierelor externe ale UE presupun implicarea tuturor părților relevante, inclusiv a Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex), cu un mandat recent întărit, precum și buna funcționare a uniunii vamale. Capacitatea sistemelor de informații ale UE de a face schimb de date și de informații va contribui la eficientizarea controalelor la frontierele externe.

Martie 2022

Educație și formare

UE contribuie la îmbunătățirea calității educației prin încurajarea și sprijinirea cooperării dintre statele membre și prin completarea măsurilor naționale. Erasmus+ oferă persoanelor de toate vârstele posibilitatea de a studia, de a se forma, de a dobândi experiență profesională și de a participa la schimburi.

Investițiile în educație și formare sunt esențiale pentru viitorul oamenilor. UE și statele sale membre depun eforturi pentru a îmbunătăți rezultatele în materie de educație, pentru a reduce numărul persoanelor care părăsesc timpuriu sistemul de educație și formare, pentru a elimina lacunele în materie de competențe și pentru a se asigura că toți europenii pot beneficia de avantajele tranziției verzi și ale celei digitale.

Ce face UE

Țările UE sunt responsabile pentru propriile sisteme de educație și formare, însă UE le ajută să atingă un nivel al educației de calitate prin schimbul de bune practici, stabilind obiective și criterii de referință și furnizând finanțare și expertiză.

UE depune eforturi pentru a crea un Spațiu european al educației care va elimina barierele din calea învățării și va îmbunătăți accesul tuturor la o educație de calitate. Acoperind toate nivelurile de educație, inițiativa se axează pe:

  • îmbunătățirea calității și echității în educație și formare;
  • sprijinirea cadrelor didactice, a formatorilor și a directorilor unităților de învățământ;
  • promovarea dezvoltării competențelor digitale pentru toți cetățenii;
  • încurajarea inițiativelor în materie de educație ecologică;
  • consolidarea cooperării cu țările din întreaga lume.

În urma învățămintelor desprinse în timpul pandemiei de COVID-19, Planul de acțiune pentru educația digitală (2021–2027) vizează să stimuleze competențele digitale și să sprijine statele membre să conlucreze pentru a-și adapta sistemele educaționale și de formare la era digitală. Între timp, Agenda pentru competențe în Europa urmărește să ajute oamenii să își dezvolte competențele de care au nevoie pentru piața muncii în schimbare și stabilește obiective ambițioase pentru perfecționare și recalificare profesională până în 2025.

Erasmus+, programul UE pentru educație, formare, tineret și sport, sprijină mobilitatea și învățarea pentru toți. Cu un buget total de peste 28 de miliarde EUR, adică dublul finanțării programului anterior, Erasmus+ va permite unui număr de peste 10 milioane de oameni să studieze, să se formeze, să câștige experiență profesională sau să facă voluntariat într-o altă țară între 2021 și 2027. Inițiativa DiscoverEU, care face acum parte din programul Erasmus+, le oferă tinerilor de 18 ani posibilitatea de a explora UE cu ajutorul unui permis de călătorie gratuit. Experiența a oferit deja unui număr de peste 130 000 de tineri șansa de a învăța mai multe despre cultura și istoria europeană, de a-și face noi prieteni și de a-și îmbunătăți competențele lingvistice.

Programul specific de mobilitate EURES îi ajută pe cei cu vârsta de peste 18 ani să își caute un loc de muncă sau posibilități de formare sau de ucenicie într-un alt stat membru, în timp ce inițiativa Europass îi ajută pe lucrători să solicite un loc de muncă în străinătate, prezentându-și aptitudinile și calificările într-un format standard valabil la nivel european.

Mai multe informații: https://education.ec.europa.eu/ro

Martie 2022

Tineret

Prin intermediul politicilor și al programelor sale pentru tineret, UE urmărește să le ofere tinerilor mai multe oportunități egale în ceea ce privește educația și piața muncii și să se asigure că aceștia pot avea o participare deplină în toate sectoarele societății.

UE sprijină și completează măsurile luate de statele membre prin politicile sale care vizează tinerii, de exemplu în domeniul educației și al ocupării forței de muncă, și promovează cooperarea între țările UE.

Ce face UE

Strategia UE pentru tineret reprezintă cadrul pentru cooperarea în domeniul politicii UE pentru tineret până în 2027. Aceasta urmărește:

  • sprijinirea evoluției personale și a dezvoltării tinerilor și înzestrarea acestora cu deprinderi de viață;
  • încurajarea tinerilor să devină cetățeni activi și agenți ai schimbărilor pozitive, inspirați de valorile UE și de o identitate europeană;
  • îmbunătățirea deciziilor de politică care îi afectează pe tineri în toate sectoarele, în special în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, educația, sănătatea și incluziunea socială; precum și
  • contribuirea la eradicarea sărăciei în rândul tinerilor și a tuturor formelor de discriminare și promovarea incluziunii sociale a tinerilor.

Tinerii se află în centrul politicilor UE, de la NextGenerationEU și Pactul verde european la deceniul digital. Anul 2022 a fost desemnat ca Anul european al tineretului, cu scopul de a sărbători, de a sprijini și de a interacționa cu tinerii, în special cu cei cu oportunități mai puține.

UE desfășoară mai multe programe și inițiative pentru a-i sprijini pe tineri să joace un rol mai activ în societate și să beneficieze de experiența unei vieți în alte țări.

Erasmus+ este programul UE de susținere a educației, formării, tineretului și sportului în Europa. Cu un buget total de peste 28 de miliarde EUR, acesta va permite unui număr de peste 10 milioane de persoane să dobândească cunoștințe și aptitudini prin experiențe în străinătate, cum ar fi studii, stagii, ucenicii, schimburi, predare, formare, activități pentru tineret și sport între 2021 și 2027.

Garanția pentru tineret sprijină încadrarea în muncă a tineretului, garantând că toți tinerii sub 30 de ani primesc o ofertă concretă și de bună calitate de angajare, ucenicie, stagiu sau de continuare a educației în termen de patru luni de la intrarea în șomaj sau de la terminarea educației formale. Noua inițiativă „Aim, Learn, Master, Achieve (Țintește, Învață, Stăpânește, Realizează)” (ALMA) va sprijini tinerii defavorizați, oferindu-le experiență profesională într-un alt stat membru.

Cu un buget total de peste 1 miliard EUR pentru perioada 2021-2027, noul program „Corpul european de solidaritate” oferă, pentru aproximativ 270 000 de tineri, o serie de oportunități de a contribui la abordarea provocărilor societale și umanitare prin intermediul voluntariatului în țară sau în străinătate.

Portalul european pentru tineret oferă informații privind astfel de oportunități, precum inițiativa DiscoverEU și Dialogul UE cu tinerii, care le furnizează factorilor de decizie informații de primă mână cu privire la aspectele de interes pentru tineret.

Săptămâna europeană a tineretului are loc o dată la doi ani, alternativ cu Evenimentul tineretului european.

Martie 2022

Cultură, mass-media și sport

UE depune eforturi pentru a conserva patrimoniul cultural comun al Europei și pentru a-l face accesibil tuturor. UE sprijină artele și ajută industriile culturale și creative din UE să înflorească prin programul „Europa creativă” și promovează sportul prin intermediul programului Erasmus+.

Cultura și creativitatea se află în centrul proiectului european și în centrul politicii culturale a UE. Patrimoniul cultural bogat al Europei și sectoarele culturale și creative dinamice sunt sursa unei bogății imense, a plăcerii și a sentimentului de identitate pentru milioane de oameni.

Sportul și activitatea fizică sunt parte integrantă din viața a milioane de europeni. Pe lângă promovarea unei mai bune stări de sănătate și de bine, sportul poate contribui la soluționarea unor probleme precum rasismul, excluziunea socială și egalitatea de gen.

Ce face UE

UE dorește să protejeze patrimoniul cultural al Europei și diversitatea existentă între țări și să valorifice contribuțiile industriilor culturale și creative la economie și societate. Politica UE urmărește totodată soluționarea problemelor comune și încurajarea inovării în sectorul cultural. Noua Agendă europeană pentru cultură cuprinde măsuri concrete pentru valorificarea întregului potențial al culturii.

Programul „Europa creativă”, cu un buget de 2,4 miliarde EUR pentru perioada 2021-2027, urmărește să consolideze sectoarele culturale și creative ale Europei și să sprijine refacerea lor în urma pandemiei de COVID-19. Programul promovează și inițiative precum premiile UE pentru patrimoniul cultural, arhitectură, literatură și muzică, marca patrimoniului european și Capitalele Europene ale Culturii. Componenta sa media sprijină dezvoltarea, distribuirea și promovarea de opere audiovizuale, inclusiv filme, seriale, jocuri video și conținut imersiv. Politica în domeniul audiovizualului și al mass-mediei din UE are ca scop consolidarea sectorului audiovizual european și încurajarea punerii la dispoziție a conținutului pentru cetățenii din întreaga UE.

Tehnologiile digitale pun la dispoziție noi oportunități de păstrare și reutilizare a conținutului cultural, făcându-l accesibil pentru toate audiențele. Prin intermediul platformei digitale Europeana, oamenii pot explora un patrimoniu cultural bogat din peste 4 000 de muzee, galerii, biblioteci și arhive din toată Europa.

UE se concentrează asupra sportului ca mijloc de a-i menține pe oameni sănătoși, de a crea comunități, de a favoriza incluziunea socială și de a promova egalitatea de șanse.

Erasmus+ cofinanțează inițiative care ajută la dezvoltarea, partajarea și implementarea ideilor și a practicilor inovatoare pentru promovarea sportului de masă. În 2020, UE a sprijinit 315 proiecte în domeniul sănătății, incluziunii sociale și integrității în sport. Premiile pentru sport #BeInclusive ale UE acordă recunoaștere organizațiilor care, prin intermediul sportului, sporesc gradul de incluziune socială pentru grupurile dezavantajate, în vreme ce Săptămâna europeană a sportului îi încurajează pe europeni să fie activi în viața de zi cu zi.

3 Cum ia decizii și cum acționează Uniunea Europeană

1 ROLURI

Uniunea Europeană se bazează pe statul de drept. Acest lucru înseamnă că fiecare acțiune întreprinsă de UE se întemeiază pe tratate aprobate în mod voluntar și democratic de toate țările UE. Tratatele sunt negociate și convenite de toate statele membre ale UE și ulterior sunt ratificate de parlamentele acestora sau printr-un referendum.

Tratatele stabilesc obiectivele UE și prevăd normele privind modul de funcționare a instituțiilor UE, procesul decizional și relațiile existente între Uniune și statele sale membre. Acestea sunt modificate de fiecare dată când un nou stat membru aderă la UE. Ocazional, tratatele sunt modificate pentru a reforma instituțiile UE și pentru a conferi UE noi domenii de responsabilitate.

Ultimul tratat de modificare, Tratatul de la Lisabona, a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009. Tratatele anterioare sunt integrate în prezent în actuala versiune consolidată, care cuprinde Tratatul privind Uniunea Europeană și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Mai recent, UE a adoptat Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare, un tratat interguvernamental care obligă țările participante să dispună de norme ferme care să garanteze un echilibru al bugetelor publice și care consolidează guvernanța zonei euro.

Procesul decizional la nivelul UE implică diverse instituții ale UE, în special:

Organismele consultative (Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor) și parlamentele naționale joacă, de asemenea, un rol.

În general, Consiliul stabilește agenda politică a UE, în timp ce Comisia propune legi noi, pe care Parlamentul și Consiliul (denumit, de asemenea, Consiliul Uniunii Europene) decid apoi să le adopte. Statele membre și instituția sau instituțiile UE în cauză le pun ulterior în aplicare.

Parlamentul European

Parlamentul este ales de cetățenii UE prin alegeri directe organizate o dată la cinci ani. Fiecare stat membru alege un număr de membri (deputați în Parlament); locurile sunt alocate pe baza populației fiecărui stat membru. Parlamentul se reunește atât la Bruxelles, cât și la Strasbourg. Actualul președinte al Parlamentului este Roberta Metsola.

Deputații în Parlament se organizează în grupuri politice și, de asemenea, în comisii care examinează propuneri legislative noi în diferite domenii de politică.

În ceea ce privește procesul decizional, Parlamentul este responsabil pentru următoarele aspecte:

  • aprobarea, modificarea sau respingerea legislației UE, împreună cu Consiliul, pe baza propunerilor Comisiei. Parlamentul împărtășește și cu Consiliul aceeași responsabilitate pentru adoptarea bugetului UE (propus de Comisie);
  • luarea de decizii privind acordurile internaționale;
  • luarea de decizii privind extinderea UE;
  • alegerea președintelui Comisiei, pe baza unei propuneri din partea statelor membre, și ulterior aprobarea Comisiei complete;
  • revizuirea programului de lucru al Comisiei și solicitarea ca aceasta să propună acte legislative.

Activitatea Parlamentului cuprinde două etape principale.

  • Comisiile trebuie să pregătească legislația: Parlamentul are 20 de comisii și două subcomisii, fiecare gestionând un anumit domeniu de politică. Comisiile examinează propunerile de legislație, iar deputații în Parlament și grupurile politice pot prezenta modificări sau pot propune respingerea legislației propuse. Aceste chestiuni sunt dezbătute, de asemenea, în cadrul grupurilor politice înainte ca acestea să decidă cum vor vota cu privire la o anumită temă.
  • În sesiunile plenare se aprobă, se modifică sau se respinge legislația: acesta este momentul în care toți deputații din Parlamentul European se reunesc în cameră pentru a da un vot final cu privire la propunerea de act legislativ și la amendamentele propuse. Aceste sesiuni plenare se desfășoară în mod normal la Strasbourg, unele sesiuni suplimentare fiind organizate la Bruxelles.

Alegerile pentru cea de a noua legislatură a Parlamentului au avut loc în perioada 23-26 mai 2019. Prin vot direct, cetățenii din cele 27 de state membre ale UE au ales 705 deputați în Parlament care alcătuiesc actualul Parlament. Mai multe informații cu privire la rezultatul alegerilor UE din 2019 și la modul în care s-a format noul Parlament pot fi găsite pe site-ul Parlamentului European. Următoarele alegeri vor avea loc în 2024.

Consiliul European

Consiliul European, cu sediul la Bruxelles, este format din șefii de stat sau de guvern din toate statele membre ale UE, din președintele Comisiei Europene și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate.

Consiliul European reunește liderii UE pentru a stabili agenda politică a UE. Acesta reprezintă cel mai înalt nivel de cooperare politică între statele membre ale UE. Consiliul European ia forma reuniunilor (de regulă trimestriale) la nivel înalt între liderii UE, prezidate de președintele Consiliului European. Președintele poate convoca, de asemenea, reuniuni suplimentare pentru a aborda chestiuni urgente. În iulie 2019, Consiliul European l-a ales pe Charles Michel în funcția de președinte pentru perioada 1 decembrie 2019-31 mai 2022, fiind reales pentru un al doilea mandat, pentru perioada 1 iunie 2022-30 noiembrie 2024.

În general, Consiliul European decide în unanimitate sau, în unele cazuri, cu majoritate calificată.

Consiliul European:

  • decide cu privire la orientarea generală și la prioritățile politice ale UE, dar nu adoptă legislație;
  • se ocupă de aspecte complexe sau sensibile care nu pot fi soluționate la niveluri inferioare ale cooperării interguvernamentale;
  • stabilește politica externă și de securitate comună a UE, luând în considerare interesele strategice ale UE și implicațiile în domeniul apărării;
  • desemnează și numește candidați la anumite roluri importante la nivelul UE, cum ar fi președintele Comisiei Europene sau președintele Băncii Centrale Europene.

În fiecare chestiune, Consiliul European poate:

  • să invite Comisia să prezinte o propunere de abordare a acesteia;
  • să o transmită Consiliului Uniunii Europene spre abordare.

Consiliul Uniunii Europene

Împreună cu Parlamentul, Consiliul reprezintă principalul organism decizional al UE. Acesta este cunoscut, de asemenea, sub denumirea de Consiliul Uniunii Europene. În cadrul Consiliului, miniștrii din guvernul fiecărui stat membru se întrunesc pentru a discuta, a modifica și a adopta legi și pentru a coordona politici. Miniștrii au autoritatea de a-și angaja guvernele la acțiunile convenite în cadrul reuniunilor. Președinția Consiliului se asigură prin rotație de către statele membre ale UE o dată la șase luni și este responsabilă pentru prezidarea tuturor reuniunilor Consiliului și pentru stabilirea agendelor.

Consiliul:

  • negociază și adoptă legislația UE, împreună cu Parlamentul, pe baza propunerilor din partea Comisiei;
  • coordonează politicile țărilor UE;
  • dezvoltă politica externă și de securitate a UE, pe baza orientărilor Consiliului European;
  • încheie acorduri între UE și alte țări sau organizații internaționale;
  • adoptă bugetul anual al UE împreună cu Parlamentul.

Miniștrii participanți sunt cei care se ocupă de politica discutată. De exemplu, miniștrii mediului se întrunesc în cadrul Consiliului Mediu. Miniștrii se reunesc de mai multe ori pe an pentru a lua decizii referitoare la UE, în timp ce funcționarii guvernamentali au reuniuni pe tot parcursul anului pentru a discuta detaliile politicii.

Pentru a fi adoptate, de regulă deciziile necesită o majoritate calificată, care este definită ca 55 % din statele membre, reprezentând cel puțin 65 % din populația totală a UE. Cu toate acestea, anumite subiecte precum politica externă și fiscalitatea necesită un vot unanim (toate statele membre trebuie să fie de acord), iar o majoritate simplă este necesară pentru chestiunile procedurale și administrative.

Consiliul nu trebuie confundat cu Consiliul Europei, care nu este un organism al UE, ci o organizație internațională care a fost creată pentru a promova democrația și a proteja drepturile omului și statul de drept în Europa. Acesta cuprinde 47 de țări europene, inclusiv statele membre ale UE.

Comisia Europeană

Comisia Europeană este principala instituție care conduce activitățile zilnice ale UE. Aceasta este singura instituție a UE care poate propune acte legislative (adesea în urma unei solicitări din partea Parlamentului sau a Consiliului), deși Parlamentul și Consiliul sunt cele care o votează. Majoritatea persoanelor care lucrează în cadrul Comisiei se află la Bruxelles sau Luxemburg, însă există „reprezentanțe” în toate capitalele statelor membre ale UE.

Comisia este alcătuită din Colegiul celor 27 de comisari, câte unul din fiecare stat membru al UE, inclusiv președinta Ursula von der Leyen și vicepreședinții.

Odată numit președintele Comisiei, Consiliul îi desemnează pe ceilalți 26 de membri ai Comisiei, de comun acord cu președintele desemnat, iar apoi toți membrii, ca organism unic, sunt supuși unui vot de aprobare din partea Parlamentului. Comisarii reprezintă conducerea politică a Comisiei pentru un mandat de cinci ani. Fiecărui comisar îi este atribuită de către președinte responsabilitatea pentru anumite domenii de politică.

Personalul Comisiei este echivalentul serviciului public dintr-un stat membru și este organizat în departamente, cunoscute sub denumirea de direcții generale, și servicii, similare ministerelor de la nivel național.

Deciziile Comisiei sunt luate pe baza responsabilității colective a colegiului comisarilor. Toți comisarii sunt egali în procesul decizional și sunt responsabili în aceeași măsură pentru deciziile luate. Comisarii nu au nicio competență decizională individuală, cu excepția cazului în care acest lucru este autorizat în anumite situații.

Există opt vicepreședinți (inclusiv trei vicepreședinți executivi și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate), care ocupă aceste roluri în plus față de portofoliul obișnuit al comisarului. Vicepreședinții acționează în numele președintelui și coordonează activitatea în domeniul lor de responsabilitate, împreună cu mai mulți comisari. Orientările politice prezentate de președinta von der Leyen în iulie 2019 au stabilit șase obiective ambițioase majore pentru Europa.

În general, deciziile sunt luate prin consens, dar pot fi și votate. În acest caz, deciziile se iau cu majoritate simplă, fiecare comisar având un vot. Direcția generală competentă preia apoi subiectul. De regulă, aceasta se materializează sub forma unor proiecte de propuneri legislative.

Comitetele consultative

Comitetele consultative (Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor) îndeplinesc un rol consultativ în beneficiul Parlamentului, al Consiliului și al Comisiei. Ele emit avize cu privire la propunerile de acte legislative. Comitetul Economic și Social European reprezintă societatea civilă organizată, iar Comitetul Regiunilor reprezintă autoritățile locale și regionale.

Parlamentele naționale

Cele 27 de parlamente naționale ale statelor membre contribuie la buna funcționare a UE prin monitorizarea guvernelor lor în legătură cu activitățile UE și dispun de o serie de drepturi, inclusiv dreptul de a-și exprima preocupările cu privire la proiectele de acte legislative.

Parlamentele naționale transmit avize motivate Comisiei în cazul în care consideră că un proiect de act legislativ încalcă principiul subsidiarității: UE ar trebui să acționeze doar în cazul în care acțiunea va fi mai eficace la nivelul UE decât la nivel național, exceptând situațiile sau domeniile în care are competențe exclusive. Dacă sunt îndeplinite anumite condiții, Comisia își revizuiește propunerea și explică în mod public dacă își menține, își modifică sau își retrage propunerea.

De asemenea, Comisia se află într-un dialog politic constant cu parlamentele naționale, care își transmit avizele privind orice inițiativă legislativă sau politică a Comisiei sau privind orice subiect politic din proprie inițiativă.

Banca Centrală Europeană și Banca Europeană de Investiții

Banca Centrală Europeană este o instituție independentă a uniunii economice și monetare din care fac parte toate statele membre ale UE. Aceasta ia decizii fără a solicita sau a primi instrucțiuni din partea guvernelor sau a altor instituții UE. Scopul său principal este menținerea stabilității monetare în zona euro prin asigurarea unei inflații scăzute și stabile a prețurilor de consum.

Banca Europeană de Investiții este banca UE. Aceasta este deținută de statele membre, iar misiunea sa este de a acorda împrumuturi pentru investiții care sprijină obiectivele UE. Aceasta se axează pe sporirea potențialului de ocupare a forței de muncă și de creștere al UE, precum și pe sprijinirea acțiunilor climatice și politicilor UE dincolo de frontierele sale.

Agențiile Uniunii Europene

Activitatea UE este asistată de diferite agenții ale UE, care sunt entități juridice separate, create pentru îndeplinirea unor sarcini specifice în temeiul dreptului UE. Acestea se ocupă de aspecte și probleme legate de viața de zi cu zi a persoanelor care trăiesc în UE. Agențiile au un impact major, oferind instituțiilor UE și statelor membre cunoștințe de specialitate în diverse domenii, cum ar fi securitatea cibernetică, siguranța produselor alimentare și a medicamentelor, protecția mediului, drepturile fundamentale și securitatea frontierelor.

2 LUAREA DECIZIILOR

Diferite instituții participă la procesul decizional al UE, în fruntea căruia se află Parlamentul, Consiliul și Comisia.

De regulă, Comisia propune noi acte juridice care sunt după aceea adoptate de Parlament și de Consiliu. În unele ocazii, Consiliul poate face acest lucru singur.

Pentru a asigura că acțiunile UE îndeplinesc obiectivele în cel mai eficient mod, Comisia evaluează impactul preconizat și real al politicilor, al legislației și al altor măsuri importante. De asemenea, aceasta implică cetățenii și părțile interesate în fiecare etapă a ciclului politicii, de la planificare la propunere, punere în aplicare, revizuire și revizuire ulterioară.

Pentru a anunța noi inițiative legislative sau evaluări planificate ale legislației actuale, Comisia publică evaluări inițiale ale impactului sau foi de parcurs. Potențialele consecințe economice, sociale și de mediu ale măsurilor propuse sunt analizate și prezentate în evaluările de impact care însoțesc propunerile legislative.

Ce se întâmplă cu legislația sau inițiativele care sunt deja în vigoare? După ce au fost puse în aplicare pentru o perioadă suficientă de timp, inițiativele sunt evaluate pentru a verifica performanța acestora în raport cu criteriile standard. În cadrul acestui proces, Programul privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT) identifică oportunități de reducere a costurilor de reglementare și de simplificare a legislației existente.

Există mai multe tipuri de acte juridice, care sunt aplicate în moduri diferite.

  • Un regulament este o lege aplicabilă și obligatorie în toate statele membre în mod direct. Acesta nu trebuie să fie transpus în legislația națională de către statele membre, cu toate că ar putea fi necesară modificarea legislației naționale pentru a evita conflictul cu regulamentul.
  • O directivă este o lege care impune obligații pentru statele membre sau un grup de state membre pentru atingerea unui anumit obiectiv. În mod obișnuit, directivele trebuie să fie transpuse în legislația națională pentru a intra în vigoare. Este important de precizat că o directivă specifică rezultatul care trebuie atins, însă este la latitudinea statelor membre să decidă, fiecare în parte, modalitatea de realizare a acestuia.
  • O decizie poate fi adresată unor state membre, unor grupuri de persoane sau chiar unor persoane fizice. Aceasta este obligatorie în toate elementele sale. Deciziile sunt utilizate, de exemplu, pentru a lua o hotărâre în privința fuziunilor propuse între societăți.
  • Recomandările și avizele permit instituțiilor UE să își exprime opinia în atenția statelor membre și, în unele cazuri, a cetățenilor individuali, opinie care nu este obligatorie și nu creează nicio obligație juridică pentru persoana sau entitatea căreia i se adresează.

Orice propunere pentru un nou act juridic al UE este în conformitate cu un articol specific al unui tratat, care este denumit temeiul juridic al propunerii. Acesta determină procedura legislativă care trebuie urmată.

Majoritatea legilor sunt elaborate în urma unui proces cunoscut sub denumirea de procedură legislativă ordinară.

Procedura legislativă ordinară

Procedura legislativă ordinară, cunoscută, de asemenea, sub denumirea de procedură de codecizie, este cea mai comună procedură pentru adoptarea legislației UE. Aceasta pune Parlamentul și Consiliul într-o poziție de egalitate, iar legile adoptate prin intermediul acestei proceduri sunt acte comune ale Parlamentului și Consiliului. Această procedură se aplică marii majorități a legislației UE, acoperind o gamă largă de domenii, cum ar fi drepturile consumatorilor, protecția mediului și transporturile. Comisia elaborează o propunere în conformitate cu procedura legislativă ordinară, propunere care trebuie adoptată atât de Parlament, cât și de Consiliu. La primirea propunerii, procesul continuă după cum se explică în continuare.

Prima lectură

  • Parlamentul dezbate propunerea în comisiile sale. Orice modificare la propunere este prezentată și votată în cadrul acestor comisii. Ulterior, propunerea este prezentată întregului Parlament, care votează cu privire la aceasta (și la amendamentele ulterioare) în sesiune plenară.
  • Consiliul și statele membre examinează actul legislativ în detaliu; cea mai mare parte a acestei discuții are loc în cadrul unui grup de lucru al funcționarilor publici. Numeroase aspecte pot fi soluționate la acest nivel tehnic sau la niveluri imediat superioare acestuia, deși unele aspecte pot urma să fie finalizate în cadrul reuniunilor miniștrilor competenți în domeniu. Consiliul va ajunge la un acord politic privind actul legislativ – acest lucru se poate întâmpla înainte sau după votul Parlamentului. Odată ce Parlamentul a votat, acordul politic va fi transformat într-o poziție comună oficială. În cazul în care poziția comună a Consiliului este diferită de votul Parlamentului, legislația trece printr-o a doua lectură pentru soluționarea diferențelor.
  • Reprezentanții Parlamentului și ai Consiliului se reunesc deseori în mod informal pentru a încerca să ajungă la un acord înainte de a-și oficializa pozițiile. În cazul în care aceștia ajung la un acord, Consiliul va adopta același text ca Parlamentul, iar propunerea va deveni lege. Acesta este denumit un acord în prima lectură.

A doua lectură

  • În cazul în care nu se ajunge la un acord la prima lectură, se va începe a doua lectură. Aceasta urmează un model similar cu prima lectură, însă de data aceasta Parlamentul examinează și votează amendamentele propuse de Consiliu, iar Consiliul analizează ceea ce propune Parlamentul. A doua lectură este un proces mai rapid decât prima lectură, întrucât pot fi discutate doar diferențele dintre pozițiile Parlamentului și ale Consiliului, iar diferite elemente sunt limitate în timp.
  • Este posibil ca Parlamentul și Consiliul să ajungă la un acord în această etapă (un acord în a doua lectură). În cazul în care cele două instituții nu pot ajunge la o decizie comună cu privire la actul juridic propus, acesta este transmis unui comitet de conciliere format dintr-un număr egal de reprezentanți ai Parlamentului și ai Consiliului. Această procedură de conciliere a devenit rară. Cele mai multe acte legislative sunt adoptate în urma procedurii legislative ordinare în prima sau a doua lectură.
  • Odată ce s-a convenit asupra unui text final și au fost realizate toate traducerile, actul legislativ este transmis din nou Parlamentului și Consiliului, astfel încât acestea să o poată adopta ca act juridic. Acest act va fi publicat ulterior în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în toate limbile oficiale ale UE. Actul legislativ va preciza când trebuie să fie pus în aplicare în statele membre sau când intră în vigoare dacă este vorba despre un regulament.

Comisia poate să dea în judecată statele membre și poate solicita amendarea acestora în cazul în care legislația UE nu este pusă în aplicare. Aplicarea legislației UE are loc aproape în întregime în statele membre. Uneori, acest lucru poate conduce la plângeri privind punerea în aplicare inegală a normelor în diferite țări. Unele decizii sunt aplicate direct la nivelul UE, în special dreptul concurenței, cum ar fi cazurile antitrust. A se vedea partea 3, „Asigurarea respectării legilor UE”, din prezenta secțiune pentru informații suplimentare.

Cine mai este consultat?

Atunci când iau decizii într-o serie de domenii de politică, Parlamentul, Consiliul și Comisia consultă Comitetul Economic și Social European (al cărui președinte este Christa Schweng).

Cu privire la aspectele relevante pentru regiuni, Parlamentul, Consiliul și Comisia trebuie să consulte Comitetul European al Regiunilor (al cărui președinte este Apostolos Tzitzikostas).

Avizele comitetelor nu sunt obligatorii pentru instituțiile UE.

În plus, alte instituții și organisme pot fi consultate atunci când o propunere se încadrează în domeniul lor de interes sau de expertiză, de exemplu Banca Centrală Europeană pentru propuneri privind aspecte economice sau financiare.

Supravegherea de la nivel național

Parlamentele naționale primesc proiecte de acte legislative în același timp cu Parlamentul și Consiliul. Acestea își pot da avizul pentru a se asigura că deciziile sunt luate la cel mai adecvat nivel. Parlamentele naționale monitorizează aplicarea corectă a principiului subsidiarității în procesul decizional de la nivelul UE și pot emite „avize motivate” atunci când consideră că principiul nu este respectat.

Implicarea în calitate de cetățean

Fiecare cetățean al UE are dreptul de a înainta Parlamentului o petiție în una dintre cele 24 de limbi oficiale ale UE, sub forma unei plângeri sau a unei solicitări cu privire la o chestiune care intră în domeniile de activitate ale UE. Petițiile sunt examinate de Comisia pentru petiții a Parlamentului, care ia o decizie cu privire la admisibilitatea lor și este responsabilă de tratarea acestora.

Cetățenii pot participa, de asemenea, în mod direct la elaborarea politicilor UE, invitând Comisia să prezinte o propunere referitoare la aspecte cu privire la care UE are competența de a legifera. O inițiativă a cetățenilor europeni, astfel cum este denumită, trebuie să fie susținută de cel puțin 1 milion de cetățeni ai UE, provenind din cel puțin șapte state membre. Este necesar un număr minim de semnatari din fiecare dintre respectivele șapte state membre.

Cetățenii pot să își facă cunoscute opiniile cu privire la inițiativele Comisiei în etape-cheie din cadrul procesului de elaborare a politicilor și a legislației. Prin intermediul portalului web Exprimați-vă părerea!, cetățenii și părțile interesate pot contribui în diverse moduri:

  • Mai întâi, Comisia anunță o nouă inițiativă sau o evaluare a politicii sau a legii existente, publicând o evaluare inițială a impactului sau o foaie de parcurs. Cetățenii și părțile interesate dispun de 4 săptămâni pentru a transmite feedback, care este publicat pe aceeași pagină web.
  • Atunci când lucrează la o nouă inițiativă sau evaluare, Comisia efectuează consultări publice prin chestionare online, care sunt deschise timp de 12 săptămâni.
  • După ce Comisia a finalizat o propunere legislativă și a înaintat-o Parlamentului și Consiliului, cetățenii dispun de o nouă oportunitate de a formula observații pe marginea acesteia. Perioada de feedback privind propunerile Comisiei este de 8 săptămâni, după care contribuțiile sunt transmise Parlamentului și Consiliului pentru a fi luate în considerare în negocierile acestora.
  • Prin intermediul paginii Exprimați-vă părerea: Simplificați!, cetățenii pot transmite Comisiei, în orice moment, sugestii în ceea ce privește modalități de simplificare și îmbunătățire a legislației sau a politicilor actuale pentru ca acestea să fie mai eficace și mai puțin împovărătoare.

Pe portalul web Exprimați-vă părerea! cetățenii pot să se aboneze pentru a primi o notificare prin e-mail atunci când sunt adăugate noi inițiative privind subiecte care îi interesează sau să urmărească evoluțiile unor anumite inițiative.

Coordonarea politicilor statelor membre – exemplul politicii economice

În cadrul uniunii economice și monetare, politica economică a UE se bazează pe o coordonare strânsă a politicilor economice naționale. Această coordonare este efectuată de miniștrii economiei și finanțelor, care formează în mod colectiv Consiliul Afaceri Economice și Financiare.

Miniștrii economiei și finanțelor din statele membre ale zonei euro alcătuiesc Eurogrupul, care acționează cu scopul de a promova creșterea economică și stabilitatea financiară în zona euro prin coordonarea politicilor economice.

Politica externă și de securitate comună

Politica externă și de securitate comună este politica externă organizată și convenită a UE, în principal pentru diplomația și acțiunile de securitate și apărare. Deciziile necesită unanimitate în rândul statelor membre în cadrul Consiliului Uniunii, însă, odată ce sunt aprobate, anumite aspecte pot fi decise în continuare prin vot cu majoritate calificată. Politica externă a UE la nivel ministerial este reprezentată de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședintele Comisiei, în prezent Josep Borrell Fontelles, care prezidează, de asemenea, reuniunile miniștrilor de externe.

Încheierea de acorduri internaționale

În fiecare an, Consiliul încheie (adică semnează în mod oficial) o serie de acorduri între UE și țările din afara UE, precum și cu organizații internaționale. Astfel de acorduri pot viza domenii ample, cum ar fi comerțul, cooperarea și dezvoltarea, sau pot aborda subiecte specifice, cum ar fi produsele textile, sectorul pescăriei și tehnologia sau transporturile. Acordul Parlamentului este necesar pentru toate acordurile internaționale în domeniile reglementate de procedura legislativă ordinară.

Aprobarea bugetului UE

Bugetul anual al UE este stabilit în comun de Parlament și de Consiliu. Dacă cele două instituții nu sunt de acord, atunci sunt continuate proceduri de conciliere până la aprobarea bugetului. Pentru informații suplimentare, a se vedea partea 4 din prezenta secțiune, „Adoptarea de măsuri: bugetul UE”.

3 ASIGURAREA RESPECTĂRII LEGILOR UE

Curtea de Justiție a Uniunii Europene se asigură că legislația UE este interpretată și aplicată în același mod în fiecare stat membru. Curtea are competența de a soluționa litigiile dintre statele membre, instituțiile UE, întreprinderi și persoane fizice. Pentru a face față miilor de cauze pe care le primește, aceasta este împărțită în două organisme principale: Curtea de Justiție și Tribunalul.

În cazul în care o persoană fizică sau o întreprindere a suferit un prejudiciu ca urmare a unei acțiuni sau a lipsei de acțiune din partea unei instituții UE sau a personalului său, aceasta poate lua măsuri împotriva lor în fața Curții, în unul dintre următoarele două moduri:

  • indirect, prin intermediul instanțelor naționale, care pot decide să sesizeze Curtea de Justiție în legătură cu cazul respectiv;
  • direct, în fața Tribunalului, în cazul în care o decizie a unei instituții UE a afectat-o în mod direct și individual.

În cazul în care o persoană consideră că autoritățile din orice țară au încălcat dreptul UE, aceasta poate urma procedura oficială de depunere a unei plângeri.

Cum funcționează Curtea

Cauzele sunt instrumentate în două etape.

  • Etapa scrisă. Părțile prezintă Curții declarații scrise, putând fi prezentate observații și de către autoritățile naționale, instituțiile UE și, în unele cazuri, de către persoane private. Toate acestea sunt rezumate de judecătorul raportor și sunt apoi discutate în cadrul ședinței generale a Curții.
  • Etapa orală. Aceasta este o audiere publică: avocații ambelor părți își pot prezenta cauza în fața judecătorilor și a avocatului general, care le pot adresa întrebări. În cazul în care Curtea hotărăște că este necesar un aviz al avocatului general, acesta este furnizat în câteva săptămâni după audiere. Ulterior, judecătorii deliberează și pronunță verdictul.

Procedura Tribunalului este similară, cu excepția faptului că majoritatea cauzelor sunt audiate de un complet de trei judecători și nu există avocați generali.

Alte instituții judiciare ale UE

Ombudsmanul European primește și investighează plângeri și contribuie la identificarea cazurilor de administrare defectuoasă în cadrul instituțiilor UE și al altor organisme. Orice cetățean, rezident, asociație sau întreprindere dintr-un stat membru al UE poate depune o plângere la Ombudsman.

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor este însărcinată cu protejarea datelor cu caracter personal și a vieții private a cetățenilor și rezidenților UE, în legătură cu datele stocate de instituțiile UE în formă electronică, scrisă sau vizuală. De asemenea, aceasta promovează bunele practici în domeniu în rândul instituțiilor și organismelor UE.

4 ADOPTAREA DE MĂSURI: BUGETUL UE

UE adoptă planuri de cheltuieli pe termen lung (cunoscute sub denumirea de cadrul financiar multianual), care furnizează o bază stabilă pentru execuția bugetului pe o perioadă de cel puțin șapte ani. Aceasta permite UE să completeze bugetele naționale prin politici de finanțare cu valoare adăugată europeană. Cadrul financiar multianual stabilește sumele anuale maxime (plafoane) pe care UE le poate cheltui în diferite categorii de cheltuieli (rubrici). Bugetul actual vizează perioada 2021-2027 și permite UE să investească aproximativ 1,2 mii de miliarde de euro în această perioadă în șapte categorii de cheltuieli. Acest buget este suplimentat în mod excepțional cu 806,9 miliarde euro sub formă de granturi și împrumuturi din NextGenerationEU: planul de relansare al UE pentru combaterea consecințelor sociale și economice ale pandemiei de COVID-19.

Bugetul anual al UE este stabilit în comun de Parlament și de Consiliul Uniunii Europene. Parlamentul îl dezbate în două lecturi succesive, iar bugetul intră în vigoare atunci când a fost semnat de președintele Parlamentului. Comisia parlamentară pentru control bugetar monitorizează modul în care este cheltuit bugetul, iar în fiecare an Parlamentul decide dacă va aproba gestionarea de către Comisie a bugetului pentru exercițiul financiar anterior.

Bugetul anual al UE în 2022 a fost de aproximativ 170 de miliarde EUR – o sumă mare în termeni absoluți, dar care reprezintă numai aproximativ 1 % din bogăția generată de economiile statelor membre în fiecare an.

Bugetul UE pe termen lung pentru perioada 2021-2027 și NextGenerationEU (NGEU)


Comisia este responsabilă de gestionarea și execuția bugetului UE și a politicilor și programelor adoptate de Parlament și de Consiliu. Execuția și cheltuielile efective sunt realizate în cea mai mare parte de autoritățile naționale și locale, însă Comisia este responsabilă de supravegherea acestora. Comisia gestionează bugetul sub supravegherea Curții de Conturi Europene. Ambele instituții urmăresc să asigure buna gestiune financiară.

În fiecare an, în urma unei recomandări din partea Consiliului, Parlamentul decide dacă acordă aprobarea sa finală, sau „descărcarea de gestiune”, pentru modul în care Comisia a executat bugetul UE. Această procedură asigură o responsabilitate și o transparență depline, iar atunci când este acordată, descărcarea de gestiune conduce la închiderea ofi-cială a conturilor pentru un an dat.

Curtea de Conturi Europeană este instituția independentă de audit extern a UE. Aceasta verifică dacă veniturile UE au fost primite în mod corect, dacă cheltuielile sale au fost efectuate în mod legal și regulat și dacă gestiunea financiară a fost solidă. Curtea de Conturi își îndeplinește sarcinile în mod independent de celelalte instituții ale UE și de guverne.

CONTACTAȚI UE

În persoană

În întreaga Uniune Europeană există sute de centre Europe Direct. Puteți găsi adresa centrului cel mai apropiat de dumneavoastră online (european-union.europa.eu/contact-eu/meet-us_ro).

La telefon sau în scris

Europe Direct este un serviciu care vă răspunde la întrebările privind Uniunea Europeană. Puteți accesa acest serviciu:

GĂSIȚI INFORMAȚII DESPRE UE

Online

Informații despre Uniunea Europeană în toate limbile oficiale ale UE sunt disponibile pe site-ul Europa (european-union.europa.eu).

Publicații ale UE

Puteți vizualiza sau comanda publicații ale UE la op.europa.eu/ro/publications. Mai multe exemplare ale publicațiilor gratuite pot fi obținute contactând Europe Direct sau centrul dumneavoastră local de documentare (european-union.europa.eu/contact-eu/meet-us_ro).

Dreptul UE și documente conexe

Pentru accesul la informații juridice din UE, inclusiv la ansamblul legislației UE începând din 1951 în toate versiunile lingvistice oficiale, accesați site-ul EUR-Lex (eur-lex.europa.eu).

Date deschise ale UE

Portalul data.europa.eu oferă acces la seturile de date deschise ale instituțiilor, organismelor și agențiilor UE. Aceste date pot fi descărcate și reutilizate gratuit, atât în scopuri comerciale, cât și necomerciale. Portalul oferă, de asemenea, acces la o multitudine de seturi de date din țările europene.

Despre ediție

Uniunea Europeană – Ce este și ce face

Comisia Europeană
Direcția Generală Comunicare
Redactare și comunicare țintită
Rue de la Loi/Wetstraat 56
1049 Bruxelles
BELGIA

Manuscris finalizat în martie 2022.

Acest document nu poate fi considerat drept o luare de poziție oficială a Comisiei Europene.

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2022

© Uniunea Europeană, 2022

Reutilizarea textului este autorizată cu condiția menționării sursei.

Politica de reutilizare a documentelor Comisiei Europene este reglementată prin Decizia 2011/833/UE (JO L 330, 14.12.2011, p. 39).

Pentru orice utilizare sau reproducere a fotografiilor sau a altor materiale care nu se află sub dreptul de autor al UE, trebuie să se solicite direct permisiunea deținătorilor drepturilor de autor.

Credite foto: © Shutterstock, © Fotolia și © Adobe Stock; cu excepția imaginilor de la paginile: Răspunsul la pandemia de COVID-19; Pactul verde european; Locuri de muncă, creștere economică și investiții; Fiscalitate și vamă; Spațiu; Politica de vecinătate și extindere a UE; Drepturi fundamentale; Justiția și statul de drept; Egalitatea de gen; Rasismul și egalitatea; Egalitatea pentru persoanele LGBTIQ; Handicap; Persoanele de peste 50 de ani; Un internet mai sigur; Cetățenii și democrația; Afacerile interne și securitatea cetățenilor; Cultură, mass-media și sport: © Uniunea Europeană.

IDENTIFICATORI

Print ISBN 978-92-76-24660-2 doi:10.2775/7125 NA-04-20-632-RO-C
PDF ISBN 978-92-76-24636-7 doi:10.2775/612927 NA-04-20-632-RO-N
HTML ISBN 978-92-76-24611-4 doi:10.2775/342667 NA-04-20-632-RO-Q